Moțiunea de cenzură depusă de PSD va fi citită joi în plen, iar marți va fi supusă votului. Reacția lui Florin Cîțu: Rămânem deschiși colaborării cu USR până în momentul în care vor vota o moțiune împotriva guvernului

Curtea Constituțională a decis în unanimitate că moțiunea depusă de USR-PLUS și AUR ar trebui să-și urmeze parcursul, chiar dacă a admis sesizarea Guvernului și a stabilit că există conflict juridic între Parlament și Guvern.

În urma deciziei CCR, Birourile reunite ale Parlamentului au votat amânarea moțiunii USR-PLUS și AUR, spre nemulțumirea inițiatorilor.

Ludovic Orban, președintele demisionar al Camerei Deputaților, consideră că ziua corectă pentru votarea moţiunii de cenzură a USR-PLUS şi AUR ar fi miercuri. El a precizat că va vota împotriva oricărei moţiuni de cenzură.

În așteptarea motivării deciziei Curții, social-democrații au depus propria moțiune de cenzură, numită „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”. A fost votat calendarul ei, iar USR-PLUS și AUR au anunțat că o vor vota.

Moțiunea de cenzură depusă de PSD va fi citită joia aceasta în plenul celor două camere, iar dezbaterea și votul sunt programate pentru marți, 5 octombrie.

__________________________

ACTUALIZARE Prim-vicepreşedintele PSD Sorin Grindeanu a declarat că de marţea viitoare Guvernul Cîţu „pleacă acasă”, dacă AUR şi USR se vor ţine de cuvânt şi vor vota moţiunea de cenzură depusă de social-democraţi.

„De marţi vom şti un lucru sigur, faptul că acest Guvern pleacă acasă. Noi putem să asigurăm un singur lucru, că 157 de parlamentari, deputaţi şi senatori PSD, vor vota această moţiune de cenzură. Dacă şi ceilalţi se vor ţine de cuvânt, atunci avem această siguranţă că de marţi acest guvern iresponsabil pleacă acasă. (…) Până atunci, USR mai are un Congres. Eu am tot timpul un semn de întrebare în ceea ce priveşte USR. Eu nu pot să răspund în ceea ce-i priveşte pe dânşii, pot să răspund în ceea ce priveşte PSD. PSD a depus o moţiune legală, necontestată de nimeni, faţă de precedenta moţiune. M-aş bucura să se ţină de cuvânt şi cei de la AUR şi cei de la USR astfel încât acest guvern să plece acasă”, a declarat Sorin Grindeanu la Parlament, după şedinţa Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

ACTUALIZARE Premierul Florin Cîţu a declarat după anunțul calendarului de dezbatere a moțiunii PSD că Partidul Naţional Liberal rămâne deschis colaborării cu USR PLUS până în momentul în care această formaţiune va vota o moţiune de cenzură împotriva guvernului.

„PNL este un partid responsabil, un partid care şi-a asumat guvernarea într-o perioadă dificilă şi nu dă înapoi. În continuare PNL rămâne ferm în spatele preşedintelui şi premierului în această perioadă, nu există niciun fel de discuţie aici. În continuare îi aşteptăm pe partenerii de la USR să vină şi să discutăm şi să mergem cu această coaliţie mai departe, dar vom trage o linie în momentul în care cei de la USR vor vota o moţiune alături de PSD sau AUR. În acel moment, PNL nu va mai negocia cu cei de la USR. (…) Rămânem deschişi colaborării cu cei de la USR până în momentul în care vor vota o moţiune împotriva Guvernului”, a spus Cîţu, la finalul şedinţei BEx al PNL.

ACTUALIZARE Președintele Senatului, Anca Dragu, a subliniat după ședința Birourilor permanente reunite că USR-PLUS va vota prima moțiune de cenzură care ajunge în plen.

ACTUALIZARE Moțiunea PSD va fi citită joi, la ora 14.00, iar marți, la ora 12.00, va fi supusă votului.

Pentru moţiunea de cenzură iniţiată de USR PLUS, Birourile permanente reunite au hotărât să se aştepte motivarea deciziei CCR privind sesizarea depusă de premierul Florin Cîţu referitoare la existenţa unui conflict constituţional între Guvern şi Parlament.

ACTUALIZARE Biroul Permanent Reunit al Parlamentului se întrunește astăzi de la 15.30 pentru a stabili calendarele pentru cele două moțiuni de cenzură: cea a USR PLUS și AUR, care trebuie să-și urmeze cursul, după decizia CCR, și să fie supusă votului, și cea a PSD, depusă azi pentru care ar urma citirea și dezbaterea. Pentru moţiunea USR PLUS, care a fost depusă pe 3 septembrie şi citită pe 9 septembrie, se vor stabili data dezbaterii şi votului, iar pentru cea depusă marţi de PSD se vor stabili zilele în care va fi citită în plenul Parlamentului moţiunea de cenzură şi ulterior când va fi dezbătută şi votată.

ACTUALIZARE Curtea Constituțională a admis în unanimitate sesizarea Guvernului pe tema moțiunii USR-PLUS și AUR, însă aceasta își va urma traseul legal.  Guvernul ar fi trebuit informat de depunerea moțiunii în momentul depunerii. În aceste condiții, moțiunea USR-PLUS și AUR trebuie dezbătută și votată.

”În unanimitate, CCR a admis sesizarea Guvernului și a constatat că există conflict și s-a reținut că din vina Parlamentului, care avea obligația derulării procedurii în condiții constituționale. După ce am constatat existența conflictului, pentru că parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, am cerut parlamentului să dezbată moțiunea depusă și să-și exprime opinia prin vot, conform principiului colaborării loiale între instituțiile statului. Parlamentul trebuia să își îndeplinească obligația constituțională de a dezbate moțiunea de cenzură”, a spus președintele CCR, Valer Dorneanu.

În timp ce moțiunea depusă de USR PLUS și AUR își va urma cursul legislativ, PSD a decis să depună propria moțiune de cenzură.

ACTUALIZARE Curtea Constituţională a României discută marţi sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR.

Pe 8 septembrie, Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”, întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.

Judecătorii constituţionali au decis însă să dezbată această sesizare după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă şi unde Florin Cîţu a fost ales noul preşedinte al partidului.

„În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”, se explică în sesizarea premierului depusă la CCR.

Potrivit documentului, „Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”.

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe „grave” asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.

„Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură”, se mai explică în sesizarea către CCR.

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează „interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului”.

„Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri”, a transmis Guvernul.