Șefa diplomației române a explicat contextul în care a aflat despre incident: „Eram împreună cu președintele României și cu președinta Indiei la forumul economic România-India în momentul în care ministerul Apărării ne-a informat, pe durata forumului, de intrarea neautorizată în spațiul aerian al României a unei drone. Ulterior, ne-a informat și președintele României a anunțat public doborârea dronei.” Potrivit acesteia, „ministrul apărării, Radu Miruță, a indicat ora 11:07 ca momentul la care pilotul român, care pilota un avion F-16, a doborât drona”.
Oana Țoiu a subliniat că, pe durata prezenței dronei în spațiul aerian românesc, a existat o coordonare strânsă cu partenerii NATO: „A existat o bună coordonare și cu echipa de poliție aeriană NATO, avioane puse la dispoziția Echipei Comune Internaționale de Poliție Aeriană de către Italia, care au urmărit și au încercat să intercepteze drona în spațiul aerian al României.”
Ministrul a precizat că a informat deja toți aliații: „Până la acest moment, am informat toți aliații, cât și cabinetul secretarului general Mark Rutte, precum și pe ceilalți miniștri de externe din Uniunea Europeană. I-am mulțumit și ministrului Antonio Tajani, ministru de externe și vicepremier al Italiei, pentru contribuția la securitatea României în cadrul echipei internaționale de poliție aeriană.„
Șefa diplomației a plasat incidentul într-un context mai larg, la nivelul întregii Uniuni Europene: „De la începutul războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în incursiunile care au avut loc pe teritoriul Uniunii Europene, incursiuni neautorizate în spațiul aerian, au fost trei momente în care dronele au fost doborâte – în Polonia, Estonia și România. Practic, două dintre aceste instanțe au avut piloți români, piloți români care pilotau F-16, atât astăzi în România, cât și în momentul anterior din Estonia.”
Întrebată de moderatoarea Loara Ștefănescu dacă se cunoaște tipul de dronă interceptate, Țoiu a răspuns: „A fost distrusă practic în momentul interceptării. Sunt echipele multidisciplinare, într-un efort interinstituțional, în acest moment în teritoriu, pentru a analiza fragmentele din drona respectivă, iar Ministerul Apărării va reveni cu detalii publice pe parcursul acestei analize.”
Ministrul a reafirmat poziția Guvernului privind apărarea suveranității naționale: „Noi am spus întotdeauna că suveranitatea noastră și granițele nu sunt negociabile. Este un lucru bun și felicit piloții români, și pe pilotul român, pentru că au doborât drona.” Potrivit acesteia, „calea pentru a opri aceste riscuri de securitate este bazată în primul rând pe întărirea propriei noastre capacități de apărare„, amintind că, „la summitul NATO de la Ankara, România s-a alăturat mai multor inițiative pentru a crește capacitatea de apărare antiaeriană și modernizarea armatei”, alături de „colaborarea în interiorul NATO și efortul comun aliat”, dat fiind că este vorba de „responsabilitatea noastră comună de apărare a unui spațiu aliat„.
Țoiu a adăugat că eforturile de întărire a capacității de apărare trebuie dublate de sprijinul diplomatic pentru Ucraina: „Toate aceste lucruri sunt însoțite de sprijinul pentru vecinii noștri, în special în efortul internațional diplomatic, pentru că există o singură cale pentru a proteja până la capăt securitatea regiunii și securitatea țării noastre, și acea cale ține de oprirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de sprijinirea Ucrainei pentru reziliența necesară până la o pace durabilă.”
În final, ministrul a precizat că drona a fost urmărită de la detectare până la interceptare printr-un efort comun: „Drona a fost identificată de radarele disponibile și a fost urmărită pe teritoriul României, în spațiul aerian, atât de piloții români, cât și de echipa de poliție aeriană NATO. Cum a anunțat și ministrul apărării, Radu Miruță, vorbim de avioane Eurofighter ale Italiei, prezente în România.”
Referitor la creșterea capacității de descurajare pe flancul estic, Țoiu a menționat că „există o planificare militară introdusă în sistemul de planificare militară NATO, cu aprobarea și sprijinul SACEUR, Comandantul Suprem al Apărării Aliate în Europa, care răspunde cerințelor pe care România le-a transmis aliaților la nivelul planificării și identificării necesarului de creștere a capacității de descurajare și apărare, aceasta fiind o discuție continuă între aliați, atât la nivel militar, cât și politic.”
Urmărește-ne pe Google News
