Oficialul a reconstituit cronologia evenimentelor: „Am văzut pe radarele militare o dronă îndreptându-se spre spațiul aerian românesc. S-au luat măsurile clasice de prevenție în caz că ajunge în spațiul aerian românesc. Drona a intrat în spațiul aerian românesc.”
Potrivit acestuia, „au fost, la comanda NATO, ridicate două avioane Eurofighter din partea italienilor, care au o misiune de poliție aeriană pe teritoriul național”, însă, a precizat el, „în anumite momente avioanele italiene nu au reușit să țintească drona”.
Miruță a explicat că, „s-a luat, la nivelul Ministerului Apărării, decizia de a ridica, sub comandă națională, două aeronave românești F-16″. „Unul dintre cele două avioane românești F-16 a reușit, prin îndemânarea pilotului și a muncii în echipă cu echipa de la sol și cu informația de la sistemele de apărare antiaeriene și de la radare, țintirea dronei respective și doborârea ei”, a mai spus ministrul.
Întrebat de moderatoarea emisiunii cât de vulnerabilă este România la astfel de incursiuni în spațiul aerian național, Mirută a răspuns: „Eu am spus-o și o repet, în fiecare zi se fac pași, iar ceea ce vedem astăzi este o reușită fantastică la nivel NATO, ca un pilot român să doboare prima dronă pe teritoriul național.„
Ministrul a avertizat însă că amenințarea rămâne activă: „Nici de partea cealaltă nu se stă cu mâinile în sân. Există o evoluție a tehnologiei din partea producătorilor de drone din Rusia, cum există și o evoluție din partea tehnologiei pe care armata română o are la dispoziție și pe care o achiziționează.”
El a explicat că reacția armatei depinde de mai mulți factori: „În funcție de scenarii, sunt anumite situații pentru care nu mai sunt necesare capabilități [suplimentare], sunt anumite scenarii, precum cel de astăzi, când s-a reușit interceptarea ei.”
Potrivit lui Mirută, doborârea unei drone presupune îndeplinirea simultană a mai multor condiții: „Trebuie ca drona să poată fi văzută, trebuie ca zborul dronei să nu fie deasupra unei zone populate, pentru că nu e suficient să poți trage în dronă dacă racheta apoi se duce într-un oraș, unde produce mai multe necazuri decât zborul dronei în spațiul aerian.”
„Astăzi, prin îndemânarea piloților și a celor care coordonează acțiunea la nivel militar, s-a reușit suprapunerea acestor scenarii„, a conchis ministrul interimar al apărării.
Urmărește-ne pe Google News
