Mark Rutte: Aliaţii NATO continuă să ajute militar Ucraina după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu

Aliaţii din NATO vor continua să sprijine Ucraina împotriva Rusiei, în pofida războiului pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului, a promis joi secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, s-a declarat îngrijorată că acest război ar putea redirecţiona către Orientul Mijlociu rachete interceptoare necesare Ucrainei pentru respinge atacurile aeriene ruse şi că Rusia va câştiga mai mult în urma scumpirii petrolului şi gazului, transmite Reuters.

“Mulţi lideri în Europa şi SUA, Canada spun să ne asigurăm că noi, ca aliaţi, sprijinim ceea ce fac americanii în Orientul Mijlociu (…) şi în acelaşi timp ne asigurăm că Ucraina are ceea ce-i trebuie pentru a rămâne puternică în luptă” în războiul cu Rusia, a indicat Rutte.

De partea sa, şefa diplomaţiei UE, estona Kaja Kallas, s-a arătat preocupată tot de Ucraina în primul rând şi a avertizat asupra implicaţiilor războiului din Orientul Mijlociu asupra capacităţii acestei ţări de a susţine mai departe războiul cu Rusia, după ce mai devreme săptămâna aceasta a deplâns că războiul din Orient riscă să deturneze atenţia de la Ucraina.

“Există un impact clar asupra războiului în Ucraina”, a spus ea înaintea unei videoconferinţe cu miniştrii de extern ai statelor UE şi omologii lor din Golf. “Capacităţile defensive, inclusiv cele antiaeriene, sunt duse în Orientul Mijlociu, deşi Ucraina încă are nevoie de ele”, afirmat Kaja Kallas.

După şase zile de bombardamente americano-israeliene împotriva Iranului, această ţară continuă să riposteze cu rachete şi drone asupra Israelului şi bazelor americane din Golf, represalii ce forţează SUA şi aliaţii săi din regiune să consume mari cantităţi de rachete antiaeriene pentru a intercepta rachetele şi dronele iraniene, fără a le putea doborî pe toate.

Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat îngrijorat că Ucraina ar putea primi mai puţine rachete interceptoare, în special cele pentru sistemele antiaeriene americane Patriot.

Kaja Kallas, fostă şefă a guvernului eston şi care se află pe o listă a autorităţilor ruse cu persoane date în urmărire, după ce în această funcţie şi în cea actuală de şefă a diplomaţiei UE a susţinut măsurile cele mai radicale împotriva Rusiei, s-a mai declarat preocupată şi de creşterea preţului petrolului şi gazului pe fondul războiului din Golf. Un preţ mai ridicat al petrolului înseamnă că Rusia câştigă mai mulţi bani din exporturile de combustibil cu care îşi finanţează războiul în Ucraina, a deplâns ea.

Şefa diplomaţiei UE a insistat şi asupra adoptării celui de-al 20 de pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei, care în versiunea propusă de Comisia Europeană include interzicerea serviciilor maritime legate de exporturile de petrol rusesc, pachet faţă de care unele state UE încă au rezerve şi a fost oricum blocat prin veto de Ungaria după ce fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba a fost oprit în Ucraina.

Kievul susţine că reparaţiile la această conductă ar necesita mult timp după un atac rusesc ce ar fi avut loc pe 27 ianuarie, versiune contrazisă de Ungaria şi Slovacia, care văd în acest blocaj un şantaj politic ucrainean împotriva lor pentru refuzul premierilor ungar şi slovac, Viktor Orban şi Robert Fico, de a susţine Kievul în războiul cu Rusia şi mai ales pentru că Orban se opune aderării Ucrainei la UE.