Manuscrise vechi de două milenii, îngropate de erupţia Vezuviului, descifrate cu ajutorul AI

Acum aproape 2.000 de ani, Muntele Vezuviu a îngropat o vastă colecţie de papirusuri şi suluri manuscrise în cenuşă, iar cercetătorii au reuşit să descifreze două dintre ele cu ajutorul AI şi au descoperit fragmente din opera unui cunoscut filosof stoic, transmite marţi Live Science.

Descoperirea a fost făcută în cadrul programului Vesuvius Challenge, un efort internaţional de cercetare care vizează citirea digitală a sulurilor care au fost păstrate când Pompei şi Herculaneum au fost îngropate de cenuşă în anul 79 d.Hr.

Papirologii, care studiază şi conservă manuscrisele antice, au anunţat pe 25 iunie că au desfăcut digital porţiunea supravieţuitoare a unui sul, cunoscut sub numele de PHerc. 1667, dezvăluind aproximativ 1,5 metri de text grecesc continuu pe 20 de coloane. Cercetătorii au recuperat, de asemenea, peste 70 de coloane de text dintr-un al doilea sul, PHerc. 172.

“Timp de aproape două milenii, multe dintre aceste texte au fost păstrate fizic, dar inaccesibile intelectual”, a declarat Brent Seales, co-fondator al Vesuvius Challenge şi informatician la Universitatea din Kentucky, într-un comunicat. Astăzi – după ani de muncă interdisciplinară care combină imagistica avansată, inteligenţa artificială, cercetarea academică şi un concurs de inovaţie – suntem în sfârşit capabili să le citim.

În ultimii ani, Seales şi echipa sa au folosit un sincrotron pentru a radiografia practic interiorul sulurilor şi a detecta cerneala pe care o foloseau romanii antici pentru a scrie. Literele sunt apoi studiate de papirologi, care traduc textul.

O parte din PHerc. 1667 a fost deschisă fizic în anii 1980, dar straturile suprapuse au ascuns atât de mult scrisul încât sulului i s-a acordat un scor de lizibilitate zero, a declarat în comunicat Federica Nicolardi, papirolog la Universitatea din Napoli Federico II.

Scrierea de mână şi textul PHerc. 1667 sugerează că sulul datează din secolul al II-lea sau al III-lea î.Hr., ceea ce îl face unul dintre cele mai vechi suluri din colecţia Herculaneum. Această dată timpurie înseamnă că nu ar fi putut fi scris de Filodemus din Gadara, filosoful epicurean din secolul I î.Hr., ale cărui scrieri au dominat biblioteca Herculaneum.

Experţii cred că textul se citeşte mai degrabă ca un tratat stoic despre etică şi comportament uman şi îl menţionează în mod specific pe Aristocreon, nepotul şi elevul influentului filosof stoic Chrysipps. Foarte puţine dintre scrierile lui Chrysipps au supravieţuit, aşa că, dacă atribuirea se menţine, ar fi o adăugare semnificativă la înregistrările istorice ale gândirii stoice timpurii.

Într-o descoperire separată, cercetătorii au identificat un nou titlu de carte în cadrul sulului PHerc. 139. Sfârşitul sulului face referire la a opta carte a lui Filodemus, ‘Despre zei’. Deşi se ştia anterior că există acest tratat, noua descoperire dezvăluie că lucrarea se întindea pe cel puţin opt volume. Experţii intenţionează să reexamineze alte texte din colecţia Herculaneum pentru volume suplimentare care ar putea aparţine aceleiaşi serii. Peste 600 de suluri de la Herculaneum au rămas nedeschise.

Istoricii sunt de părere că vila în care au fost găsite a aparţinut cândva socrului lui Iulius Cezar.