Curtea Europeană de Justiție, decizie importantă în cazul fugarilor condamnați. Pedepsele nu pot fi executate în alt stat fără acordul celui emitent
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că un stat membru care refuză predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare nu poate prelua executarea pedepsei decât cu acordul statului emitent.
Ministerul Afacerilor Externe transmite că hotărârea este în linie cu poziția României și creează premisele pentru o aplicare mai strictă a mandatelor europene.
Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Ionel Arsene, Paul al României, Dragoş Săvulescu sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România care au reuşit să fugă din ţară. Noua “Lege a fugarilor” prevede o pedeapsă suplimentară de până la trei ani pentru cei care se sutrag de la executarea pedepsei.
Decizia CJUE precizează că:
- instanțele din statul emitent trebuie să își dea consimțământul pentru executarea pedepsei în alt stat membru;
- acest consimțământ presupune transmiterea hotărârii de condamnare și a unui certificat;
- în lipsa consimțământului, persoana vizată trebuie predată statului emitent.
Curtea subliniază că reinserția socială nu poate prevala asupra principiului fundamental conform căruia statele membre execută orice mandat european de arestare, iar refuzul de executare este o excepție interpretată strict.
Caz concret: România – Italia
Hotărârea vine în urma unei spețe în care un cetățean român, condamnat definitiv în 2020 de Curtea de Apel București, a fost arestat în Italia pe baza unui mandat european. Autoritățile italiene au refuzat predarea și au decis să execute pedeapsa pe teritoriul lor, invocând șanse mai mari de reinserție socială, deoarece persoana locuia legal în Italia.
CJUE a clarificat acum că o astfel de decizie nu poate fi luată unilateral, fără acordul instanțelor din statul emitent.
România a fost reprezentată în cauză de Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru CJUE, și de Ministerul Justiției.

