Punctele cheie rămân nerezolvate, inclusiv dezarmarea Hamas, reconstrucția și guvernarea viitoare a Gazei, precum și desfășurarea unei forțe internaționale de securitate pe teritoriu, potrivit BBC.
Fără un calendar pentru discuții, care vor necesita probabil concesii semnificative atât din partea Israelului, cât și a Hamas, există îndoieli că se poate realiza vreun progres.
O altă provocare a apărut recent, implicând zeci de luptători Hamas despre care se crede că se află în tuneluri sub orașul Rafah din sud, în spatele așa-numitei „Linii Galbene”, care marchează zona aflată sub control israelian.
Săptămâna trecută, trimisul special american Steve Witkoff a declarat că ar putea fi oferită o amnistie luptătorilor care își depun armele și că aceasta ar putea fi un „model” pentru ceea ce Washington speră să aplice în restul Fâșiei Gaza.
Witkoff a spus că 200 de luptători sunt blocați, deși acest număr nu a fost confirmat.
Potrivit unor rapoarte media, Kushner și premierul israelian Benjamin Netanyahu au discutat problema în cadrul unei întâlniri la Ierusalim, luni.
Hamas a declarat anterior că luptătorii nu se vor preda și a cerut să li se asigure un coridor de evacuare în siguranță, solicitare care a fost până acum respinsă de Israel.
O purtătoare de cuvânt a guvernului israelian a spus că Netanyahu și Kushner au „discutat despre faza unu, în care ne aflăm în prezent, pentru a aduce înapoi ostaticii rămași, și despre viitorul fazei doi a acestui plan, care include dezarmarea Hamas, demilitarizarea Gaza și asigurarea că Hamas nu va avea niciun rol în viitorul Fâșiei Gaza niciodată”.
Războiul din Gaza a fost declanșat de atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului, pe 7 octombrie 2023, când aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice.
De atunci, peste 69.000 de persoane au fost ucise de atacurile israeliene în Gaza, potrivit ministerului sănătății condus de Hamas, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU.
Prima fază a încetării focului, care a intrat în vigoare luna trecută, s-a concentrat pe oprirea războiului, returnarea tuturor ostaticilor și asigurarea unei creșteri a ajutorului umanitar către Gaza.
Au fost eliberați douăzeci de ostatici în viață și rămășițele a 24 de captivi decedați, iar patru corpuri rămân în Gaza.
În schimb, Israelul a eliberat 250 de deținuți palestinieni din închisorile sale și 1.718 persoane din Gaza care erau reținute fără acuzații sau proces. De asemenea, a predat rămășițele a 315 palestinieni din Gaza.
Atât Israel, cât și Hamas s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului: Israelul susține că Hamas a întârziat deliberat returnarea rămășițelor ostaticilor, iar Hamas afirmă că Israelul a ucis cel puțin 240 de palestinieni și restricționează intrarea ajutoarelor umanitare. Hamas a respins anterior dezarmarea, afirmând că ar fi dispusă să o facă doar după ce va fi înființat un stat palestinian.
Israelul refuză orice implicare a Autorității Palestiniene, sprijinite de Occident, în guvernarea Gaza, aceasta fiind autoritatea care administrează părți din Cisiordania ocupată. Țările sunt reticente în a trimite trupe în cadrul forței multinaționale fără obiective clare, temându-se că soldații lor s-ar putea confrunta cu luptători Hamas și ai altor facțiuni palestiniene.
Armata israeliană ocupă în prezent 53% din teritoriul Gaza și se așteaptă să se retragă și mai mult în următoarea etapă a planului.
Fără semne de progrese imediate în negocieri, o divizare de facto a Gaza între zona controlată de Israel și cea condusă de Hamas a devenit tot mai probabilă, au declarat surse pentru agenția de știri Reuters, discuțiile privind reconstrucția urmând probabil să fie limitate la teritoriul controlat de Israel.
Țările arabe și-au exprimat deja îngrijorarea că separarea actuală ar putea deveni o divizare permanentă a Gaza.
Planul Trump nu include o cale către statalitatea palestiniană, un concept pe care Israelul îl respinge.
Urmărește-ne pe Google News
