Analiză CNN. Supravegherea lui Netanyahu de către Trump pune SUA la conducere în Gaza. Operaţiunea, numită „Bibi-sitting”

Un oficial american a numit situația „Bibi-sitting” – un du-te-vino al celor mai înalți membri ai administrației Trump pentru a se asigura că premierul Benjamin Netanyahu, deseori cunoscut ca „Bibi”, respectă acordul de încetare a focului intermediat de SUA.

A răsturnat astfel narațiunea unei reclame electorale de acum un deceniu, în care Netanyahu era „Bibi-sitterul”, având grijă de copiii unui cuplu în timp ce aceștia ieșeau la o întâlnire.

Acum, SUA sunt cele care preiau acest rol, trimițând emisari, membri ai Cabinetului și chiar președintele pentru a se asigura de implementarea începutului de acord privind încetarea focului în Gaza.

Pe scurt, „Bibi-sitterul” a devenit cel supravegheat.

În doar două săptămâni, o paradă extraordinară de înalți oficiali americani a năvălit asupra Israelului într-un atac diplomatic.

Președintele SUA, Donald Trump, a vizitat Israelul săptămâna trecută pentru a supraveghea semnarea acordului de încetare a focului din Gaza.

Apoi, marți, vicepreședintele JD Vance a aterizat pe aeroportul Ben Gurion pentru a monitoriza implementarea acordului.

Joi, este rândul secretarului de stat Marco Rubio.

Între timp, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și trimisul special Steve Witkoff au efectuat multiple misiuni în Israel, modelând și transformând acordul într-o realitate diplomatică.

Vizitele americane la nivel înalt în Israel în perioadele de criză nu sunt fără precedent – președintele Joe Biden s-a grăbit la Tel Aviv la câteva zile după 7 octombrie 2023, într-o vizită de solidaritate, avertizând dușmanii Israelului să nu se implice, secretarul său de stat, Antony Blinken, urmându-l de mai multe ori.

Dar aceste vizite au fost mai mult despre solidaritate și descurajare; cele ale lui Trump sunt despre gestionare și conformare. Statele Unite nu doar mediază încetarea focului din Gaza – o gestionează activ.

 „Intenționăm să rămânem implicați în fiecare zi pentru a ne asigura că pacea se instaurează”, a declarat Vance într-o conferință de presă de marți, dezvăluind un nou centru de coordonare al SUA pentru monitorizarea și evaluarea evoluțiilor în timp real ale acordului de încetare a focului din Gaza.

 „Evenimentul este gestionat de o entitate externă, de americani, iar aceasta este o chestiune foarte problematică”, a declarat marți pentru postul de radio Kan din Israel, fostul șef al Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), locotenent-generalul Gadi Eisenkot. „Pe măsură ce avansăm cu acordul, vor intra tot mai multe forțe internaționale, iar acest lucru va limita IDF-ul.”

Administrația Trump cheltuie o sumă incredibilă de capital politic pentru a forța armistițiul să supraviețuiască primelor săptămâni.

Dar reflectă și îngrijorarea cu privire la intențiile partenerilor politici ai lui Netanyahu. Aliații săi de extremă dreapta s-au opus încetării războiului și au cerut o ocupare completă a Gazei. Netanyahu a reușit să finalizeze prima fază a acordului, inclusiv returnarea ostaticilor din Gaza în schimbul eliberării prizonierilor și deținuților palestinieni.

A doua fază este mult mai dificilă: definirea guvernării și a forțelor de securitate din Gaza, precum și stabilirea rolurilor pe care Autoritatea Palestiniană, statele arabe și alte părți interesate internaționale le vor juca.

Fragilitatea armistițiului a fost expusă la începutul acestei săptămâni, după un conflict militar la Rafah, în care doi soldați israelieni au fost uciși. Ierusalimul a declarat rapid acest lucru drept o încălcare a armistițiului. Ministrul de finanțe de extremă dreapta, Bezalel Smotrich, a scris pe Twitter un singur cuvânt: „Război”. Israelul a efectuat atacuri în Gaza, ucigând peste 40 de palestinieni.

Duminică după-amiază, Netanyahu a anunțat suspendarea ajutoarelor umanitare care intră în Gaza. Dar a revenit asupra acestei situații două ore mai târziu, sub presiunea americanilor, potrivit unei surse israeliene care cunoaște situația. Trei zile mai târziu, Vance a spus că vor exista „ciocniri inevitabile”, dar că armistițiul va dura.

În ciuda scepticismului profund israelian, Turcia și Qatarul sunt esențiale pentru cadrul Washingtonului pentru reconstrucție și mediere în Gaza. Vance a declarat în mod explicit la Ierusalim că „trupele care sunt pe teren în Israel – sau Gaza – trebuie aprobate de israelieni”, chiar dacă a lăudat Ankara și Doha pentru influența lor „constructivă”.

 „Regulile jocului sunt scrise în timp ce vorbim, dar este deja clar că SUA dictează, iar Israelul joacă după propriile reguli”, a declarat pentru CNN Amos Harel, analist militar senior al Haaretz. „Netanyahu nu va recunoaște niciodată, dar, într-o mare măsură, Israelul și-a ipotecat o parte din independența sa, generalii americani controlând volanul.”

Armata israeliană este obișnuită cu o cooperare incredibil de strânsă cu SUA, care a fost demonstrată în mod repetat pe parcursul războiului. Dar Harel spune că aceasta este mai mult decât cooperare – este management. „Conducerea militară israeliană nu este neapărat dispusă să aibă o altă autoritate deasupra capului”, a declarat el pentru CNN. Dar armata, al cărei șef de stat major a insistat să accepte un armistițiu anterior, înțelege că este singura modalitate de a pune capăt războiului.

 „Pista americană, chiar dacă e plină de gropi, este calea de a ajunge acolo”, a spus el.

Această dinamică se reflectă în intervențiile repetate ale administrației Trump în deciziile strategice ale Israelului din ultimele luni.

În iunie, Trump a ordonat Forțelor Aeriene Israeliene să retragă avioanele aflate în drum spre un atac asupra unor ținte iraniene.

În septembrie, a forțat Qatarul să își ceară scuze după un atac eșuat care a vizat liderii Hamas din Doha. Câteva zile mai târziu, a ordonat public Israelului să oprească operațiunile aeriene din Gaza.

Pentru unii observatori și politicieni israelieni, amploarea implicării americane ar putea consolida percepția că Israelul depinde de SUA, erodându-i suveranitatea și libertatea de a aplica forța. „Netanyahu ne-a transformat de unul singur într-un protectorat, care acceptă dictate privind securitatea sa”, a acuzat luni liderul opoziției, Yair Lapid.

Netanyahu a respins criticile. Stând alături de Vance la Ierusalim miercuri, el a spus că ideea că Israelul este un stat client american este „o prostie”.

 „O săptămână spun că Israelul controlează SUA, o săptămână mai târziu spun că SUA controlează Israelul”, a spus el sarcastic. Vance și-a reiterat poziția, spunând: „Nu vrem un stat vasal, iar asta nu este Israelul. Nu vrem un stat client, iar asta nu este Israelul. Vrem un parteneriat, vrem un aliat aici.”

Atât Trump, cât și Netanyahu au declarat în repetate rânduri că intenționează să împingă Orientul Mijlociu dincolo de gestionarea conflictelor, către o nouă extindere a Acordurilor Abraham. Este morcovul pe care Trump i l-a întins lui Netanyahu, iar Casa Albă încearcă tot posibilul să-l impună.

Dar principala barieră politică israeliană persistă: cum să se împace cererea pentru o cale viabilă pentru statul palestinian cu coaliția de linie dură a lui Netanyahu. Aici, supravegherea americană ar putea juca în avantajul lui Netanyahu – presiunea lui Trump îi poate oferi o acoperire politică internă și o scuză pentru concesii pe care coaliția sa nu le-ar accepta niciodată altfel.