La 25 de ani de la cooptarea primelor țări foste comuniste în NATO, curent de opinie pentru un secretar general de pe flancul estic

Pentru a deveni secretarul general al NATO, președintele Klaus Iohannis trebuie să convingă toate cele 32 de țări membre că este cel mai potrivit să îi succeadă lui Jens Stoltenberg. Deocamdată, olandezul Mark Rutte beneficiază de sprijinul Statelor Unite, Franței și Germaniei, dar sunt și țări care nu îl doresc la șefia Alianței. Iohannis ar putea fi preferatul statelor de pe flancul estic, iar negocierile internaționale sunt în toi. În țară, coaliția îl sprijină, dar opoziția se îndoiește că are calitățile necesare pentru o asemenea funcție.

Anunțul președintelui Iohannis că vizează funcția de secretar general al NATO vine la scurt timp după ce o serie de state membre și-au anunțat sprijinul pentru singurul candidat al acelui moment, premierul demisionar al Țărilor de Jos, Mark Rutte.

Șeful Alianței este desemnat prin consens, așa că toate cele 32 de membre trebuie să cadă de acord asupra unei personalități.

Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Germania și Belgia l-ar dori pe Mark Rutte.

La 25 de ani de la cooptarea primelor țări foste comuniste în Alianță și în contextul războiului din Ucraina însă, acestea cred că a venit vremea să dea secretarul general al NATO.

Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale: „Bineînțeles că avem probabil semnale pozitive din partea aliaților de pe flancul estic.”

România ar putea beneficia de acest curent de opinie, dar și de resentimentele unor state față de Mark Rutte.

Ungaria a spus explicit că se opune. Olanda a obstrucționat constant aderarea Bulgariei la Schengen.

Unii analiști consideră că și Turcia are mai multe motive să îl prefere pe Klaus Iohannis și nu pe Mark Rutte.

Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei de Apărare, senator PNL: „Dacă președintele Iohannis va fi nominalizat în această funcție înseamnă că România va avea rolul pe care îl merită în această alianță politico-militară.”

Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, senator PSD: „Trebuie să promovăm și să sprijinim pe orice român care încearcă să obțină o funcție. (…) Dacă s-a înscris în această cursă, probabil că are șanse.”

Dacian Cioloș, europarlamentar REPER, fost prim-ministru: „E bine că o face deja cineva din România. (…) Cred toți cei care pot să susțină cauza României trebuie s-o facă în momentul acesta.”

Și prim-ministrul Estoniei și-a manifestat recent interesul pentru șefia NATO, dar fără un anunț oficial în acest sens, deocamdată.

Kelemen Hunor: Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO, așteptată. În acest moment există doi candidați puternici

Când doi se ceartă nu trebuie să mire pe nimeni că ar putea câștiga un al treilea. Prezent la PRIM PLAN, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, nu a exclus varianta ca Mark Rute şi Klaus Iohannis, să nu ajungă la şefia NATO. Câştigătorul surpriză ar putea veni din Estonia.

13 martie 2024, 08:36 (actualizat 13 martie 2024, 08:46)

Opoziția nu este convinsă că președintele Iohannis e potrivit pentru această funcție.

AUR spune că șeful statului a ratat obiectivul major al aderării României la Schengen și nu are reușite care să justifice prezența sa în fruntea NATO.

Și USR are îndoieli.

Diana Stoica, deputat USR: „Mie nu mi se pare că trebuie să trimitem orice român într-o funcție, dacă am avea această oportunitate. Eu nu cred că e o reală oportunitate în acest moment. Dar, dacă ar fi cu adevărat această oportunitate, eu cred că persoana pe care o trimitem acolo trebuie să fi realizat ceva pentru țara noastră. Domnul Iohannis, în 9 ani de mandat, nu a făcut decât să se plimbe pe banii noștri.”

Decizia definitivă cu privire la noul secretar general al NATO este așteptată la summitul Alianței din iulie, de la Washington.