Klaus Iohannis, la Summitul implementării climatice de la Sharm El-Sheikh. ”Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci o realitate cotidiană. România s-a confruntat anul acesta cu o secetă severă”

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis:

– Vremurile pe care le trăim sunt cele mai dificile în decursul unei generații. Ne confruntăm cu un război pe continentul european care are efecte globale, insecuritate energetică, penurie alimentară și instabilitate economică.

– Acestea, însă, nu ar trebui să ne distragă atenția de la schimbările climatice. Dimpotrivă, limitarea schimbărilor climatice este esențială pentru abordarea multora dintre aceste provocări și pentru protejarea bunăstării generațiilor prezente și cele viitoare.

– Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci o realitate cotidiană, cu consecințe asupra sănătății umane, a naturii și a economiei.

– Țara mea, România, s-a confruntat anul acesta cu o secetă severă, cu implicații negative asupra alimentării cu apă, a producției hranei și a generării de electricitate. Așadar, eforturile de adaptare sunt cruciale pentru creșterea rezilienței atât a societăților, cât și a ecosistemelor care se confruntă cu riscuri climatice.

-Doamnelor și domnilor, România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră. Trebuie să asigurăm o tranziție climatică ordonată, cu multiple beneficii: investiții în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea economiei verzi și crearea de locuri de muncă. În plus, accesul la energie la prețuri accesibile poate fi asigurat prin investiții în capacități de producție a energiei cu emisii reduse de carbon, în rețele energetice reziliente și prin asigurarea unui cadru de reglementare adecvat pentru energiile regenerabile.

– Costul lipsei de acțiune în domeniul climei depășește cu mult costul acțiunii. Schimbările climatice generează pierderi și daune economice și non-economice în întreaga lume.

– Dragi colegi, Cei mai puternici aliați pe care îi avem în lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cetățenii noștri. Trebuie să îi pregătim și să le dăm putere pentru a face față acestei lupte.

– Tinerii din România sunt foarte motivați să acționeze în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice, iar această dedicare ar trebui să reprezinte pentru noi toți o sursă de inspirație. Cred cu tărie în puterea educației de a genera un comportament prietenos cu clima. Sistemele de educație și de cercetare trebuie să fie mai bine aliniate la obiectivele climatice și să îi înzestreze pe cetățenii noștri, în special pe tineri, cu competențele necesare într-o economie și o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon.

– Aștept cu nerăbdare un rezultat cuprinzător al COP27. În încheiere, vă invit să lucrăm împreună în acest sens, cu dăruire și hotărâre!

Attending the Sharm El-Sheikh Climate Implementation Summit. We will focus on the urgent global issue of climate change and on taking action towards achieving the world’s collective climate goals. #COP27 pic.twitter.com/0YdckYXf4z

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 7, 2022

COP27: Secretarul general al ONU avertizează că ne îndreptăm spre o climă de iad. Dacă țările nu colaborează, generațiile viitoare sunt condamnate la o catastrofă climatică

La summitul de doua săptămâni cunoscut sub numele de COP-27 vor participa în total 30.000 de activiști de mediu care vor discuta despre urgenţa luării de măsuri pentru a preveni catastrofe climatice, așa cum au fost cele din ultimele 12 luni, în care s-au înregistrat inundații devastatoare și temperaturi mai ridicate ca niciodată.

„Preşedintele Klaus Iohannis sprijină efortul global de combatere a cauzelor şi efectelor schimbărilor climatice, perspectivă care va fi subliniată şi în dezbaterile prilejuite de acest eveniment care se desfăşoară la cel mai înalt nivel, în prezenţa a peste 100 de şefi de stat şi de guvern”, a informat Administraţia Prezidenţială.

La COP27 sunt aşteptaţi numeroşi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, ai societăţii civile, mediului academic şi de afaceri.

În cadrul summitului, preşedintele Klaus Iohannis va susţine Declaraţia naţională şi va participa la întâlniri multilaterale şi bilaterale care vizează promovarea cercetării şi inovării pentru a susţine acţiunile climatice, securitatea alimentară, comunităţile vulnerabile, adaptarea la schimbările climatice şi răspunsul eficient la situaţii de urgenţă generate de acestea.

De asemenea, şeful statului va coprezida alături de prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educaţiei privind schimbările climatice, la care vor participa şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană şi state partenere, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor europene şi ai organizaţiilor internaţionale. Această dezbatere, organizată la iniţiativa preşedintelui României, se fundamentează în bună măsură pe demersurile realizate la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, care s-au materializat cu lansarea, în luna iunie a acestui an, a Raportului „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, precizează sursa citată.

Pe agenda COP27 de la Sharm El-Sheikh se regăsesc teme precum adaptarea la schimbările climatice, mecanismul internaţional pentru pierderi şi daune asociate schimbărilor climatice, finanţarea acţiunii climatice şi dezvoltarea şi transferul tehnologiilor, dar şi promovarea egalităţii de gen inclusiv în contextul schimbărilor climatice.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, plecând de la rezultatele COP26 din 2021, care s-a concretizat cu Pactul Climatic de la Glasgow, convenţie care a reafirmat obiectivul Acordului de la Paris, din 2015, privind limitarea creşterii temperaturii medii globale, viziunea Preşedinţiei egiptene a COP27 este de a trece de la negocieri şi planificare la implementare.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, susţine angajamentul de neutralitate climatică al UE până în 2050, în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris, cu obiectivul intermediar de reducere până în anul 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% comparativ cu nivelul atins în 1990.