Klaus Iohannis, la Strasbourg: Cred că în România poate fi eradicată corupția. Este un proces îndelungat, dureros şi urât

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) că România va inaugura la Bucureşti pe 6 aprilie o conferinţă internaţională cu privire la rolul majorităţii şi al opoziţie într-o societate democratică. În acest context preşedintele a declarat că este nevoie de societăți democratice, în care majoritățile nu abuzează de drepturile lor legitime numai că sunt o majoritate.

Preşedintele Klaus Iohannis:

• aderarea noastră la Consiliul Europei a jucat un rol cheie la procesul de aderare
• Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a contribuit semnificativ la dezvoltarea statului de drept în țara mea, precum și la consolidarea respectului pentru drepturile omului — care caracterizează România zilelor noastre.
• Doresc să subliniez importanţa instituţiilor europene în consolidarea statului de drept
• România a ratificat 107 convenţii ale Consiliului Europei
• În opinia mea, minoritățile naționale reprezintă o adevărată valoare a unei națiuni, care o îmbogățește și care contribuie la construirea unor punți solide între state.
• În ceea ce privește minoritatea romă și incluziunea sa socială, putem evalua că abordarea noastră multi-instituțională, pas cu pas, din ultimii 15 ani, a produs rezultate tangibile. Desigur, însă, că au mai rămas multe lucruri de făcut
• Statele părți la Convenție trebuie să fie principalii protectori ai drepturilor omului. Totodată, nu putem să ignorăm, nici să tolerăm situațiile în care, în anumite state membre, hotărârile Curții nu sunt puse în aplicare.
• Protocolul 16 al Convenției va fi un factor ce va contribui la o mai bună implementare a standardelor Convenției, prin intermediul dialogului juridic. România a semnat deja Protocolul 16 și ne aflăm, în prezent, în etapa de elaborare a pachetului legislativ necesar pentru a introduce în sistemul nostru de proceduri posibilitatea ca cele mai înalte jurisdicții naționale să solicite Curții avize consultative
• Doresc să adresez câteva cuvinte despre comisia de la Veneţia. Noi am beneficiat foarte mult de expertiza sa. Activitatea sa trebuie susţinută, iar România va continua să sprijine.
• Voi inaugura la Bucureşti pe 6 aprilie o conferinţă internaţională cu privire la rolul majorităţii şi al opoziţie într-o societate democratică
• Avem nevoie de societăți democratice solide, în care majoritățile nu abuzează de drepturile lor legitime numai pentru că sunt o majoritate, de societăți în care principiul cooperării loiale și constructive între instituțiile democratice funcționează ireproșabil.
• Într-o societate democratică, critica normală exercitată de opoziție nu poate fi văzută ca element distructiv și nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic. Este doar o parte — la fel de legitimă ca efortul și activitatea majorității — a unui sistem democratic liberal sănătos, de care cu toții avem nevoie dacă dorim să gestionăm cu succes actualele provocări ale prezentului.
• O altă provocare este ascensiunea populismului, eurofobiei. Eurofobia este împotriva principiilor şi normelor fundamentale ale Europei. Trebuie să luptăm împotriva acestor manifestări cu toate mecanismele.
• Trebuie să luptăm împotriva acestor manifestări cu toată forța noastră și cu toate instrumentele și mecanismele disponibile. România nu va precupeți niciun efort în acest scop
• Ma bucură faptul că în urma alegerilor parlamentare niciun partid extremist nu a intrat în Parlamentul României.
• Sper ca și rezultatele diferitelor alegeri care vor avea loc anul acesta în Europa să dovedească aceeași maturitate a cetățenilor europeni, în ciuda tuturor provocărilor
• Extremismul şi radicalizarea care conduce la terorism, un alt pericol. România condamnă ferm orice fenomen terorist. România şi Spania a lansat un proiect de a lansa o curte internaţională împotriva terorismului.
• Într-un context mai amplu România susţine toate acţiunile împotriva criminalităţii cibernetice
• România a susținut ferm evoluția democratică a Republicii Moldova încă de la declararea independenței sale, în 1991. România a fost primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova.
• După 26 de ani, ne păstrăm convingerea că singura cale care poată să aducă prosperitate pe termen lung statului nostru vecin este integrarea europeană. Acest obiectiv poate fi realizat doar printr-un profund proces de reforme, bazat pe asigurarea stabilității politice interne și a implicării responsabile a tuturor factorilor politici și instituționali în consolidarea acestui proces.
• Acest lucru este esențial pentru modernizarea statului și susținerea parcursului european al acestuia, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.
• Astfel, încurajez comunitatea Consiliului Europei să continue să sprijine Republica Moldova, luând în considerare, de asemenea, și următoarele alegeri parlamentare din 2018, care vor avea un rol crucial în privința viitorului democrației din această țară
• Consiliul Europei joacă, de asemenea, un rol major în procesul de reformă din Ucraina, iar România rămâne un susținător ferm al tuturor acestor eforturi
• Situația din Balcanii de Vest este încă definită de un anumit grad de insecuritate, care este rezultatul contextului economic dificil, creșterii naționalismului, crimei organizate și al amenințării pe care o reprezintă radicalizarea religioasă. Importanța strategică a Balcanilor de Vest în Europa ar trebui să ne motiveze în a depăși aceste dificultăți și pentru a persevera în proiectarea valorilor noastre democratice, ale statului de drept și ale prosperității.
• În acest scop, procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie să continue și, după caz, UE ar trebui să ia în considerare asumarea unor mijloace mai creative și o abordare mai cuprinzătoare. Rolul complementar al Consiliului s-a dovedit a fi esențial în acest proces.
• Un nou Summit al Consiliului Europei, în 2019, ar reprezenta o validare, la cel mai înalt nivel politic, a rolului esențial pe care îl are Consiliul Europei pentru viitorul acestui continent. România, care va exercita președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, este pregătită să contribuie la pregătirea unui Summit de succes al Consiliului Europei, dacă statele membre decid să-l organizeze. România este de părere că activitatea Consiliului Europei este vitală pentru menținerea și protejarea valorilor și principiilor noastre democratice. Vă asigur că România va continua să facă toate eforturile necesare pentru a sprijini această misiune fundamentală. Puteți să contați pe mine, puteți să contați pe România

Răspunsuri la întrebări:

• Lupta împotriva corupției în România nu este o sarcină ușoară, este foarte complicată, dar cred în România, cred în capacitatea românilor să construiască o democrație solidă și matură și cred că în România poate fi eradicată corupția, dar de la acest deziderat la fapte este o cale lungă. Suntem determinați să mergem pe această cale și, în prezent, luptăm cu corupția cu rezultate bune.

Dacă cineva își imaginează că fenomenul corupției, care este o problemă endemică în România, poate fi eradicat în 1, 2 sau 10 ani, greșește. Lupta împotriva corupției este un proces îndelungat, dureros și urât, care scoate la lumină cele mai urâte fețe ale societății. Și faptul că noi luptăm cu corupția duce la breaking-news-uri zilnice

• Cu toţii ştim că media face parte din viaţa noastră politică, dar de asemenea ştim că rapoartele media nu sunt considerate dovezi. indiferent cât de interesante ar fi raportările media, dar noi politicienii nu trebuie să le luam ca dovezi incontestabile. Dacă cineva a greşit trebuie să plătească, dar dacă nu,  imaginea sa trebuie să rămână curată. Sprijin orice procedura care ar trebui să ducă la elemente legale.

_________

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei are 648 de parlamentari din 47 de state membre.

Competenţele acestora se referă în principal la chestiuni legate de respectarea drepturilor omului şi de organiyarea de alegeri libere.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei poate să desfăşoare chiar anchete privind drepturile omului şi să trimită observatori la alegeri.

În acest context, unul dintre subiectele care s-au discutat încă de marţi a fost cel al ordonanţelor pe care guvernul le-a pregătit privind graţierea şi amnistia. Subiectul a fost abordat şi cu preşedintele CEDO, reaminteşte Ramona Avramescu.

„Am discutat şi cu preşedintele CEDO, şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, evident cu secretarul general al Consiliului Europei. În contextul în care la noi acasă s-a tot vehiculat o posibilă decizie CEDO, cu posibile amenzi, am adus discuţia şi în această zonă şi sunt bucuros că pot să lămuresc nişte lucruri nu juridice, dar despre procedură. Această decizie pilot va fi redactată şi va fi făcută cunoscută încă în prima jumătate a acestui an şi ea se va referi la situaţia din închisorile româneşti. De aici mai departe lucrurile trebuie privite şi cu optimism, şi cu realism. Se va arăta ce nu funcţionează, unde sunt problemele, se va da un termen destul de generos pentru ca, în România, să găsim soluţii. Următorul pas ar fi să găsim în România, acasă, probabil sub coordonarea Ministerului Justiţiei, un pachet de măsuri care vine să îmbunătăţească situaţia din închisorile din România„, a subliniat marţi preşedintele Klaus Iohannis.