Kamala Harris și Donald Trump au puncte de vedere diferite în cazul unui subiect delicat: relația cu China

5 noiembrie 2024, 23:26 (actualizat 6 noiembrie 2024, 01:29)

Analiștii politici subliniază că Harris dă dovadă de o atitudine mai agresivă față de Beijing decât actualul președinte Joe Biden. Însă, spre deosebire de rivalul ei republican, Donald Trump, Harris nu este interesată de un război economic cu China.

Candidata democrată la președinția SUA, Kamala Harris, este o susținătoare a polticii față de Taiwan, fapt dovedit în timpul mandatului său de vicepreședinte. Harris a susținut legea prin care li se permite oficialilor americani să călătorească în Taiwan pentru a se întâlni cu oficialii de la Taipei, chiar ea având o întrevedere cu președintele taiwanez acum doi ani.

În urmă cu doi ani, de la bordul USS Howard, Harris a criticat comportamentul agresiv al Chinei: „China subminează elementele cheie ale ordinii internaţionale bazate pe legi. China a ameninţat libertatea mărilor. China şi-a flexat puterea sa economică şi militară pentru a-şi constrânge şi a-şi intimida vecinii.Şi am fost martorii unui comportament agresiv în Marea Chinei de Est şi în Marea Chinei de Sud, şi, mai recent, provocări de-a lungul Strâmtorii Taiwan”.

Ce va face Donald Trump dacă revine la Casa Albă. Zidul de la granița cu Mexic, obiectivul la care a revenit şi în 2024

Marele zid de-a lungul frontierei de sud a Statelor Unite este obiectivul politic care l-a propulsat pe Donald Trump la Casa Albă în 2016. Şi la care a revenit şi mai înverşunat în 2024, sperând la un nou mandat. El promite, de asemenea, reducerea inflaţiei, suprataxarea mărfurilor chinezeşti şi pedeapsa cu moartea pentru orice imigrant care ucide un american. În plus, Donald Trump e sigur că va opri războiul din Ucraina în doar 24 de ore.

De asemenea, secretarul de stat american Antony Blinken a subliniat importanța comercială a Strâmtorii Taiwan, la un summit desfășurat în Laos, în octombrie anul acesta: “50% din traficul comercial cu containere trece prin Strâmtoarea Taiwan, zilnic. Peste 70% din semiconductorii de înaltă calitate de care lumea are nevoie, sunt produşi în Taiwan. Aşa că este un puternic interes în toată lumea pentru menţinerea păcii şi stabilităţii, menţinerea actualului status quo, evitarea oricărui conflict care ar putea deranja lucrurile care sunt atât de esenţiale economiei mondiale”.

Pe perioada mandatului său de președinte, Trump a avut întrevederi cu liderul chinez Xi Jinping, iar principala sa preocupare la Casa Albă a fost să întrețină un război comercial cu Beijingul.

„Cred că, cu cât se prelungeşte războiul comercial, cu atât China devine mai slabă, iar noi devenim mai puternici. Noi luăm cantităţi uriaşe de bani, miliarde şi miliarde de dolari”, spunea, la vremea respectivă, Donald Trump.

Președintele chinez Xi Jinping a făcut presiuni constante prin intermediul armatei, asupra Taiwanului. China se limitează la manevre tot mai agresive în apropierea Taiwanului. Cele mai recente, în octombrie anul acesta.

Strategia Beijingului în privința Taiwanului este explicată de profesorul chinez Zhang Chi: “Manevrele din nordul insulei au vizat direct figurile care promovează ‘independenţa Taiwanului’ şi trimit  un avertisment administraţiei Lai. Manevrele din sudul insulei sunt menite să lovească în inima forţelor taiwaneze. Manevrele din zonele de est, aeriene şi maritime au ca scop blocarea a trei rute importante: cea de importuri de energie, cea de sprijin extern pentru separatişti şi rutele de evadare pentru cei care vor sa fugă”.

Totuși, experții taiwanezi susțin că avertismentele Beijingului sunt mai mult de propagandă, pentru ca liderii să arate poporului că au situația sub control și că alipirea Taiwanului este o chestiune de timp.

Su Tzu Yun, directorul Institutului pentru Apărare a Taiwanului:Credem că o astfel de acţiune militară a Chinei este 70 la sută politică şi 30 la sută militară, este în mare parte un exerciţiu politic”.

Voci ale disidenței chineze susțin că presiunile pe care Xi Jinping le face asupra armatei sunt, de fapt, un semn că el ar fi pierdut controlul forțelor militare chineze. Deși continuă să pozeze în liderul de neclintit al națiunii, Xi Jinping ar fi tot mai contestat, iar doctrina sa militară scârțâie.

El a insistat pentru o teorie militară cu caracteristici chineze pentru a moderniza forțele armate ale Beijingului. Totuși, oricât de impecabilă ar fi teoria cu caracteristici chineze, Beijingul duce lipsă de practică, pentru că armata sa nu a mai fost implicată într-un război de mai bine de 80 de ani.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite