Jaf la un muzeu din Olanda. Au fost furate piese din tezaurul dacic, inclusiv celebrul coif de aur de la Coţofeneşti

Furt fără precedent din tezaurul istoric al României. Coiful din aur de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost sustrase de la un muzeu din Olanda. Jaful a avut loc dintr-o expoziție în care au mai fost expuse aproape 700 de exponate arheologice dacice. Piesele de tezaur proveneau de la 18 muzee din România. Hoții au țintit doar patru, pe cele mai valoroase.

Autoritățile olandeze au reușit să reconstituie firul evenimentelor care au dus la dispariția pieselor dacice. Din primele informații, este un șir de întâmplări desprins, parcă, dintr-un film de acțiune. Din păcate, faptele s-au petrecut în realitate. Jaful a durat două minute.

Furtul comorilor dacice a fost planificat cu atenție: pătrunderea în muzeu, sustragerea obiectelor și fuga au durat doar câteva minute. Hoții au acționat dimineață devreme și inițial au provocat o explozie pentru a sparge singurul zid exterior al sălii de expoziție.

Ernest Oberlander Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României: În jurul orei patru fără un sfert a avut loc un atac asupra muzeului din Aasen, muzeul Drents. Mai multe persoane s-au îndreptat direct către vitrina cu coiful și cu brățările. Totul a durat circa două minute. Poliția a ajuns în 5 minute la locul faptei și ulterior a descoperit la una din ieșirile din orașul Drentz o mașină abandonată și incendiată, mașină folosită pentru comiterea jafului.

Mașina incendiată a fost descoperită imediat, la patru și un sfert. Poliția olandeză crede că hoții i-au dat foc pentru a-și șterge urmele, după care au fugit cu o altă mașină.

Anko Lange, Drenthe Police: Nimeni nu era prezent la mașina incendiată. Luăm în calcul că această mașină de pasageri are legătură cu explozia și cu spargerea de la muzeu. Este un posibil scenariu, că suspecții s-au fi transferat într-un alt vehicul.

Jaful a fost opera unor profesioniști, care și-au selectat cu atenție prada. În expoziția de la muzeul din Olanda erau 673 de piese dacice, de la 18 muzee din România. Hoții au luat cele mai valoroase artefacte: Coiful de aur de la Cotofenesti și trei brățări de aur de la Sarmisegetuza Regia. Sunt obiecte unice în lume.

Ernest Oberlander Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României: Din informațiile pe care le am, nu au fost vizate celelalte piese, deci a fost ujn furt țintit. S-au dus direct către cele două vitrine unde erau coiful și brățările.

Alin Ciupală, istoric de artă: Ca specialist care studiază fenomenul colecționismului, pot să afirm cu certitudine că acest furt a fost făcut la comandă. Profesioniști. Nu vor putea fi vândute în cadrul unei licitații.

Poliția olandeză a apelat deja la Interpol pentru sprijin, examinează camerele de supraveghere și cere locuitorilor orașului Assen să comunice orice indiciu care ar putea avea legătură cu furtul.

Organizatorii expoziției Dacia, imperiu de aur și argint sunt în stare de șoc.

Harry Tupan, director Drents Museum: Suntem profund șocați de evenimentele din muzeul nostru Drents.
În cei 170 de ani de existență, un astfel de incident major nu a avut loc niciodată.

Presa olandeză notează că furtul comorilor dacice este ultimul dintr-un val de jafuri din muzeele olandeze, care au început în 2020 cu furtul unei picturi de Van Gogh. În 2022 a fost spart muzeul din Maastricht, iar în noiembrie anul trecut, o altă explozie a permis sustragerea unor opere dintr-o galerie de artă.

Valoare inestimabilă

Obiectele de tezaur furate au o valoare inestimabilă. Coiful din aur datează din secolele 4-5 înainte erei noastre și cântărește aproape 800 de grame. Este recunoscut de aproape orice român din manualele de istorie. Cele trei brățări dacice fac parte din setul de 14 obiecte de podoabă similare recuperate de la cei care le-au furat de la Sarmisegetusa.

Cântăresc în jur de un kilogram și sunt din aur pur. Experții de artă vorbesc despre un jaf la comandă, care are legătură cu piaţa neagră a obiectelor de patrimoniu în care sunt implicaţi şi colecţionari foarte bogaţi.

Suspecții sunt încă în libertate. Au fost furate inclusiv artefacte dacice. Hoții au pătruns în muzeu în zorii zilei de azi, sâmbătă, la ora 3.45, ora locală, aruncând în aer ușa de la intrare.

Au fost furate, spun jurnaliștii olandezi, cel puțin patru obiecte, printre care, celebrul coif de aur de la Coțofenești. E vorba de o capodoperă. E un coif din secolul IV înainte de Hristos. 

Jurnaliștii olandezi spun că a fost furat acest coif și încă cel puțin trei brățări de aur.

La muzeul Drents din Assen, Olanda. era o expoziție, Dacia, Regatul aurului și argintului! Astăzi, ar fi trebuit să fie ultima zi pentru această expoziție.

 Și cei de la MAE confirmă că au fost înștiințați de olandezi de spargere.

MAE: Explozie şi exponate furate din expoziţia MNIR din Olanda ‘Dacia! Regatul aurului şi argintului’

Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul dimineţii de sâmbătă, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Ţărilor de Jos, în care are loc expoziţia „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului şi argintului”, organizată în cooperare cu MNIR, a fost afectat de o explozie şi mai multe exponate au fost furate.

25 ianuarie 2025, 14:44 (actualizat 25 ianuarie 2025, 14:46)

Lovitura e confirmată și de cei de la Muzeul Național de Istorie, muzeu care a trimis acolo toate aceste obiecte. 

Valoarea obiectelor este imposibil de evaluat. Sunt capodopere arheologice. 

De asemenea, cei de la Poliția Română susțin că au fost informați de olandezi, însă nu au mai multe detalii legate de ce s-a furat.

Ancheta e în plină desfășurare, se analizează imaginile de pe camerele de supraveghere, dar deocamdată nu există suspecți.

Potrivit poliției olandeze, la spargere au participat mai multe persoane.

Mai multe obiecte din tezaurul romanesc -„Dacia! Regatul aurului și argintului” – fusese împrumutate muzeului olandez pentru o expoziție de lungă durată.

Povestea coifului de la Coțofenești

Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coțofenești este probabil cea mai populară piesă de aur antică provenind din România. Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiție care tratează nu numai istoria artei și a prelucrării metalelor prețioase, dar și istoria politică și socială a vechilor populații care au trăit pe teritoriul actual al României, scrie historia.ro

În același timp, coiful de la Coțofenești este prezentat în toate manualele școlare de istorie destinate cursului primar, gimnazial și liceal, precum și în marile tratate de istorie editate în țară după 1960.

Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din țară și din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice românești, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziții organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența și Lisabona.

În ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului, coiful de la Coțofenești, a fost prezentat în numeroase filme documentare, pe coperțile unor publicații, pe afișe, ilustrate, mărci poștale și chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Națională a României.

Puține descoperiri arheologice străvechi lasă o impresie atât de covârșitoare și o fascinație atât de profundă asupra privitorului, indiferent dacă este un profesionist sau un profan, asemenea coifului de aur de la Coțofenești.

Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr.

Experții au estimat că a fost realizată cândva în jurul anului 400 î.Hr. După ce au analizat detaliile coifului, aceștia au stabilit că trebuie să fi aparținut tribului geto-dacic.

A fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova, de un băiețel originar din regiune. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.

Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic.

Pe obrăzarele, fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.

Se remarcă influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.

Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală. A fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰, potrivit Wikipedia.

Această piesă excepțională poate fi admirată în cadrul expoziției permanente „Tezaurul Istoric” a Muzeului Național de Istorie a României.