Italia adoptă bugetul pe 2026 cu reduceri de taxe, sprijin pentru familii și noi impozite. Care este situația pentru românii de acolo

Parlamentul italian a adoptat Legea Bugetului, marcând una dintre cele mai importante decizii economice ale anului pentru a treia economie a zonei euro. Cu votul final din Camera Deputaților, 216 voturi pentru, 126 împotrivă și 3 abțineri, manevra guvernului devine definitiv lege, în forma deja aprobată de Senat. În condițiile în care în Italia trăiesc peste un milion de români, noua lege îi privește în mod direct. Detalii de la corespondentul TVR în Italia Anca Mihai.

Bugetul, care a crescut de la 18 miliarde la peste 22 de miliarde de euro pe parcursul dezbaterilor parlamentare, combină reduceri fiscale pentru clasa de mijloc cu măsuri de sprijin social, dar și cu majorări de taxe menite să finanțeze sănătatea publică și alte cheltuieli structurale.

Reduceri de taxe pentru venituri medii și mari

Punctul central al noii legi bugetare este reducerea impozitului pe venit (IRPEF) pentru al doilea palier de impozitare, care scade de la 35% la 33%. Măsura se aplică veniturilor cuprinse între 28.000 și 50.000 de euro și poate aduce un beneficiu anual de până la 440 de euro, în special pentru cei cu venituri apropiate de limita superioară. În mod neobișnuit, facilitățile fiscale se extind și asupra veniturilor mai ridicate, până la 200.000 de euro pe an, ceea ce face ca aproximativ 13 milioane de contribuabili, peste 30% din total, să aibă avantaje din această schimbare.

Familii, natalitate și locuințe

Guvernul italian încearcă să răspundă scăderii accentuate a natalității prin măsuri dedicate familiilor tinere. Este consolidat bonusul pentru mamele care lucrează și au cel puțin doi copii, ajutorul lunar crescând la 60 de euro, cu un plafon anual de 720 de euro, pentru mamele cu venituri sub 40.000 de euro. Măsuri suplimentare vizează problema accesului la locuințe, tot mai dificil în marile orașe italiene. Sunt introduse facilități fiscale pentru părinții separați sau divorțați și se majorează valoarea locuinței excluse din calculul indicatorului social ISEE, folosit pentru acordarea beneficiilor publice.

Construcții și eficiență energetică

Bugetul prelungește până la finalul anului 2026 principalele deduceri fiscale pentru renovarea locuințelor și eficiența energetică. Pentru reședința principală, deducerea rămâne la 50%, în timp ce pentru alte locuințe este de 36%. Măsura, de interes inclusiv pentru investitori străini cu proprietăți în Italia, va fi redusă gradual începând cu 2027. Stimulentul pentru achiziția de mobilier și electrocasnice destinate locuințelor renovate, cu un plafon de 5.000 de euro va fi valabil și pentru 2026.

Educație, tineri și mobilitate europeană

Legea bugetului introduce noi forme de sprijin pentru educație. Familiile cu venituri reduse vor beneficia de ajutoare pentru achiziția manualelor școlare, iar cei care aleg școlile private paritare vor primi un bonus de până la 1.500 de euro pentru fiecare elev. Pentru studenți, sunt alocate fonduri suplimentare pentru bursele Erasmus, un semnal important într-un context european în care mobilitatea academică rămâne o prioritate strategică.

Taxe mai mari pe consum și transport

Pe partea de venituri, guvernul a optat pentru majorări selective de taxe. Accizele la țigări cresc, la fel și taxele pe motorină, compensate parțial de o reducere a taxării benzinei. Costurile asigurării auto obligatorii (RCA) vor crește, de asemenea. O măsură cu impact internațional este introducerea unei taxe de 2 euro pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, o decizie care vizează direct comerțul online transfrontalier, în special livrările din Asia.

Închirieri turistice și piața imobiliară

Italia intervine și asupra pieței închirierilor pe termen scurt, extrem de activă în orașele turistice. Regimul fiscal avantajos de 21% se va aplica doar primului imobil închiriat, urmând să crească la 26% pentru al doilea. De la al treilea imobil, activitatea va fi considerată afacere comercială, cu obligații fiscale suplimentare. Măsura urmărește limitarea speculațiilor imobiliare și protejarea pieței chiriilor pentru rezidenți.

Băncile și sistemul sanitar

Pentru finanțarea sistemului public de sănătate, guvernul a introdus o contribuție specială asupra sectorului bancar, estimată la 10,5 miliarde de euro în următorii trei ani. În paralel, bugetul sănătății este majorat semnificativ, iar autoritățile regionale vor putea angaja personal medical fără constrângerile obișnuite, pentru a reduce listele de așteptare.

Salarii și contracte de muncă

Bugetul introduce o cotă forfetară de 5% pentru majorările salariale rezultate din reînnoirea contractelor colective în sectorul privat, aplicabilă veniturilor de până la 32.000 de euro anual. Orele suplimentare și munca de noapte vor beneficia, de asemenea, de un regim fiscal preferențial.

Un buget cu miză europeană

Adoptarea bugetului italian este urmărită atent și la nivel european, într-un context marcat de încetinirea economică și de presiuni asupra finanțelor publice. Prin acest pachet de măsuri, guvernul de la Roma încearcă să combine disciplina bugetară cu stimularea consumului, sprijinul social și investițiile în sectoare-cheie.

Opoziția acuză guvernul că susține doar bogații

Deși legea bugetului a fost votată, nu au lipsit polemicile în Parlamentul de la Roma. Imediat după adoptarea actului normativ, deputații Partidului Democrat au afișat pancarte cu mesajul „Dezastrul Meloni”, semn al nemulțumirii față de direcția economică aleasă de guvern.

În intervențiile din plen, lidera Partidului Democrat, Elly Schlein, a atacat dur Executivul, susținând că bugetul „nu răspunde nevoilor primare reale ale italienilor”, întrucât nu conține măsuri pentru reducerea costurilor la energie. În opinia opoziției, legea favorizează categoriile cu venituri ridicate și mizează pe o prognoză de creștere economică „zero”, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței politicilor guvernamentale.

O altă enigmă rămâne creșterea vârstei de pensionare, subiect amânat pentru anul viitor. Ministrul economiei și finanțelor, Giancarlo Giorgetti, a declarat că decizia finală în acest sens va fi luată abia în 2026, lăsând deschisă una dintre cele mai sensibile teme sociale ale reformei bugetare.