Interviuri pentru şefia DNA / Cerbu: Procurorii – mai puţin motivaţi de muncă şi mai mult interesaţi de drepturi

Procurorul Ioan-Viorel Cerbu, candidat la funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a declarat marţi, în timpul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei, că procurorii mai tineri sunt mai puţin motivaţi de muncă şi mai mult interesaţi de drepturi, astfel încât pentru atragerea noilor generaţii este nevoie de o îmbunătăţire a imaginii DNA, ca un loc de muncă atractiv şi concurenţial.

“Sunt de mulţi ani în sistemul judiciar şi am văzut că sunt multe modificări în percepţiile generaţiilor mai tinere. Cred că imaginea DNA, care să reprezinte un loc de muncă atractiv, concurenţial, premisa unei evoluţii profesionale către nişte niveluri de măiestrie deosebită în profesie, cred că acestea pot să fie argumentele pentru care, în vremurile noastre, în care procurorii sunt mai puţin motivaţi de muncă şi mai mult interesaţi de drepturi, să vină în DNA. Iar în privinţa motivării colegilor procurori să rămână sunt valabile în parte aceleaşi considerente, dar aş adăuga în plus că au şansa de a împărtăşi dimensiunea experienţei lor profesionale şi de a o transmite. Şi asta ţine de împlinirea de sine, de a o transmite colegilor mai tineri care vin în instituţie”, a spus Cerbu, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Ioan-Viorel Cerbu, în prezent delegat în funcţia de procuror-şef adjunct al DNA, a relatat că a activat anterior la mai multe unităţi de parchet din ţară, inclusiv la DIICOT, unde a instrumentat dosare importante cu impact în rândul opiniei publice, printre care dosarul fraudelor cu permise de la Argeş, corupţia din Vama Moraviţa sau dosarul în care a fost capturată cantitatea de două tone de cocaină în Portul Constanţa.

În opinia lui, corupţia îmbracă în ultima vreme forme “hibride” de manifestare, iar “combustibilul” care alimentează dinamica evolutivă a acestui fenomen este departe de a se fi epuizat.

“În ultimul deceniu, am ajuns la manifestări ale corupţiei în forme hibride. Nişte manifestări complexe, rafinate, de manifestare a corupţiei, prin care sunt combinate forme simple ale fenomenului cu acţiuni în domenii tehnice. La DNA analizăm tipologiile infracţionale şi am studiat şi forme hibride de manifestare a corupţiei, care reprezintă o combinare a abuzului în funcţie cu traficul de influenţă, luarea de mită, conflictul de interese, frauda economică, denaturarea achiziţiilor publice sau a procedurilor de recrutare şi angajare, modalităţi de disimulare a obţinerii folosului necuvenit prin contracte de servicii fictive, contracte de consultanţă sau donaţii. Pentru a-şi maximiza folosul obţinut prin corupţie, funcţionarii tind să obţină o capturare a instituţiei, iar pentru a beneficia de folosul infracţiunii utilizează mecanisme complicate, ample, de spălare de bani. Acest tablou evolutiv se referă de la infracţiunea simplă la manifestări în forme hibride. Vestea proastă este că, în această privinţă evolutivă, combustibilul care alimentează dinamica evolutivă este departe de a se fi epuizat”, a explicat Cerbu.

Procurorul consideră că autorităţile trebuie să pună un accent mai mare pe prevenţia fenomenului corupţiei, iar DNA să intervină doar în ultimul moment, ca un fel de “Spital Fundeni”.

“Eu obişnuiesc să spun că, în privinţa combaterii (corupţiei – n.r.) suntem un fel de Spitalul Fundeni. Adică, atunci când nu mai e nimic de făcut, trebuie să intervenim noi, ca ultimă redută, ca ultima instanţă. Prevenţia poate să fie mult mai eficientă şi să împiedice lucrurile să se agraveze atât de mult încât să se ajungă la conduite infracţionale”, a afirmat Ioan-Viorel Cerbu.

În context, procurorul a spus că vrea să schimbe imaginea DNA în rândul opiniei publice, dintr-o “instituţie de forţă”, într-un “partener”, care reuşeşte să tragă la răspundere persoanele vinovate şi să ofere o certitudine că “răul poate fi corectat prin instrumente judiciare”.

La un moment dat, procurorul a fost întrebat ce va face dacă DNA va primi din nou competenţa de investigare a corupţiei în rândul magistraţilor, având în vedere controversele din trecut.

“Anterior momentului de schimbare a competenţei de la DNA, au existat anumite percepţii, evenimente, împrejurări, care au generat îndoială şi neîncredere. Înfăptuirea justiţiei şi realizarea instrucţiei penale trebuie să fie un mecanism care să transmită certitudine, încredere, să înlăture îndoielile. Nu numai pentru cetăţeni, ci şi pentru ceilalţi care concură la realizarea actului de justiţie şi chiar pentru magistraţi. Cred că raportat la acea epocă, nu s-au furnizat suficiente elemente de clarificare pentru a înlătura acele incertitudini. Şi din acest motiv cred că este nevoie de abordarea unor discuţii deschise, sincere, cu privire la ceea ce s-a întâmplat. (…) Ce aş modifica? Aş milita pentru consolidarea acestei imagini, care să transmită încredere în corectitudinea prin care se desfăşoară procedurile judiciare”, a răspuns Cerbu.