Industria românească de apărare, impulsionată de războiul din Ucraina: comenzi mai mari, dar probleme vechi

Războiul din proximitate a fost o adevărată gură de oxigen pentru industria de armament românească. Declarația a fost făcută de Constantin Bucuroiu, liderul Alianței Sindicale din Industria de Apărare și Aeronautică. Comenzile de muniție au adus pe profit chiar și unele companii de stat care se zbăteau să supravietuiască.

Potrivit sindicaliștilor, în industria românească de apărare lucrează peste 30.000 de oameni. Cei mai mulți sunt angajații unor companii private, care au comenzi, sunt în pas cu tehnologia și au profit. În ultimele decenii, probleme mari au fost la companiile de stat, din subordinea ministerului Economiei.

Constantin Bucuroiu, lider, Alianţa Sindicală din Industria de Apărare şi Aeronautică: În momentul de față, suntem 21 de companii de stat. Pe pierdere, în momentul de față, mai sunt șase. Restul deja au echilibrat balanța, sunt pe profit sau undeva pe linia de plutire.

Analiștii sunt de părere că cele mai mari probleme ale companiilor de stat din industria de apărare sunt lipsa tehnologiilor de ultimă oră și managementul slab.

Aurel Cazacu, fost şef, Industria de apărare: Este inadmisibil că până și pe ministrul Economiei să-l schimbi o dată pe an. Directorul Romar să aibă mandat pe 5 luni, directorii de fabrici la fel. În Consiliul de Administrație al fabricilor de la Romar să nu existe militari. Adică cineva care să țină legătura cu armata.

Constantin Bucuroiu, lider Alianță Sindicală din Industria de Apărare: Cea mai mare problemă care se ridică și cea mai nevralgică pentru Ministerul Economiei și pentru Guvernul României este tocmai fabrica de la Făgăraș pentru pulberi. Știm foarte bine, România nu produce pulberi. Aici sunt sincope majore când este vorba de contracte de amploare mai mare.

Un exemplu de cum funcționează companiile de stat din industria de apărare este fabrica Avioane Craiova. În urmă cu aproape 5 ani, a semnat cu MApN un contract pentru modernizarea a 10 avioane IAR-99 în valoare de 275 de milioane de lei, aproximativ 55 de milioane de euro.

Prototipul a zburat mai târziu cu doi ani decât era prevăzut în contractul cu armata, iar aparatele nu au fost livrate nici în prezent.