Înalta Curte sesizează din nou Curtea Constituțională pe legea privind pensiile speciale. CCR se pronunță pe 10 decembrie

Reforma pensiilor magistraților, asumata a doua oară de Guvern în Parlament, ajunge din nou la Curtea Constituțională, care a stabilit deja că o va analiza pe 10 decembrie. Și de această dată, tot Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut sesizarea la CCR, la fel ca în cazul proiectului inițial asumat de guvern. Semn că modificările adoptate de executiv nu sunt pe placul procurorilor și judecătorilor, cum de altfel a atras atenția și Consiliul Superior al Magistraturii, prin avizul negativ dat proiectului.

Într-o şedinţă-fulger care a durat aproximativ jumătate de oră, 102 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şI Justiţie, au decis în unanimitate să atace din nou, la CCR, Legea privind reforma pensiilor magistraţilor.

Reprezentaţii instanţei supreme au invocat o serie de motive conform cărora noul act normativ încalcă drepturi fundamentale.

Premierul Ilie Bolojan susţine că, în ciuda avizului negativ dat de CSM, legea nu doar că respectă toate standardele, ci elimină inechităţi din societate.

Curtea Constituţională va analiza sesizarea instanţei supreme pe data de 10 decembrie.

Legea pensiilor magistraţilor prevede că vârsta de pensionare va fi cea standard din sistemul public de pensii, însă abia de peste 15 ani.

Şi cuantumul pensiilor magistraţilor este diminuat, iar judecătorii şi procurorii vor beneficia de pensia specială doar dacă au 25 de ani efectiv în magistratură. Cuantumul maxim al pensiei ar urma să fie de 70% net din ultimul salariu.

Proiectul inițial pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament a fost respins de CCR, tot la sesizarea Înaltei Curți, din cauza nerespectării procedurii de avizare.

Cum s-a ajuns la această situație

Guvernul a modificat prevederile primului proiect de lege și a etapizat vârsta de pensionare de la 10 la 15 ani, însă a menținut procentul privind venitulurile pe care ar trebui să le încaseze din pensie magistrații, începând de peste 15 ani, la 70% din ultimul salariu net.

Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție au explicat motivele pentru care s-au adresat din nou Curții Constituționale.  

“Proiectul de act normative discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului. Încalcă, de asemenea, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și utilizează termeni ambigui și neclari. Prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept, astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale”, a precizat Victor Alistar, purtător de cuvânt al ÎCCJ.

Legea pe care și-a asumat acum răspunderea Guvernul are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie (din cauza lipsei avizului de la CSM). Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10. 

• Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan, respinsă de Curtea Constituțională. 
• Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
• În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. 
• Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
• Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Pentru noua lege Guvernul a așteptat avizul CSM, care a fost însă unul negativ.