Înalta Curte acuză presiuni “indirecte” asupra CCR după informarea transmisă de premier privind pensiile magistraților și PNRR și face un apel la “respectarea statului de drept și a independenței justiției”

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) își exprimă îngrijorarea față de informarea transmisă de premierul Ilie Bolojan Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la consecințele amânării unor decizii legate de pensiile magistraților și susține că avertismentele privind pierderea fondurilor europene pot fi interpretate drept o ingerință în activitatea unei autorități jurisdicționale.

“Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil“, se arată într-un document al ÎCCJ, intitulat “Apel către Primul ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”.

Curtea Constituțională, subliniază Înalta Curte, “nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.”

“Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare” – se mai arată în comunicat.

Reacția Înaltei Curți vine după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a primit de la premierul Ilie Bolojan o informare referitoare la consecințele amânării unor decizii privind pensiile magistraților, potrivit unor surse din cadrul CCR.

Premierul Ilie Bolojan anunțase miercuri că va informa Curtea Constituțională cu privire la impactul pe care l-ar putea avea amânarea acestor decizii. Potrivit prim-ministrului, în situația în care CCR va amâna pronunțarea unei decizii, există o probabilitate ‘foarte mare’ ca România să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.

“Mâine voi informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii. S-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut. S-a dat o amânare. Și apoi, a doua încercare. Au fost aceste amânări în cascadă. În condițiile în care nu se va lua o decizie și se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Și cred că fiecare instituție trebuie să fie informată cu privire la consecințele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care țin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, anunțase Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat importanța clarificării rapide a acestor aspecte, pentru ca România să poată încasa fondurile necesare finalizării proiectelor finanțate prin PNRR până în luna august. ”Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care țin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceștia la dispoziție, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti, fără întârzieri, constructorii și de a ține un ritm bun al lucrărilor, în așa fel încât odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem – dar nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioară – să putem să finalizăm aceste lucrări până în luna august, în așa fel încât România să nu piardă acești bani”, a explicat prim-ministrul.