Furtul obiectelor din tezaurul României | Ce spun avocaţii specializaţi în artă

Daune fără precedent, recompense şi detectivi specializaţi în artă – sunt soluţiile propuse de premierul Marcel Ciolacu pentru a recupera cât mai repede obiectele preţioase româneşti furate de la muzeul din Assen. Statul olandez poarta toată răspunderea, a avertizat şeful guvernului. Experţii în artă susţin însă că recompensele sau apelul la firme specializate nu garantează recuperarea artefactelor. În plus, contractul care a permis organizarea expoziţiei în Olanda are lacune care ar putea să coste statul român în instanţă.

Statul olandez are toată răspunderea furtului obiectelor de tezaur dacice de la Muzeul Drents, crede premierul Marcel Ciolacu. Şi propune soluţii pentru a grăbi recuperarea coifului şi brăţărilor jefuite.

Marcel Ciolacu a cerut măsuri dure şi la Ministerul Culturii, inclusiv demiteri. Prima s-a concretizat deja. Ministrul Natalia Intotero, l-a demis pe directorul Muzeului Naţional de Istorie.

În replică, Ernest Oberlander-Târnoveanu a transmis că nu i s-a indicat nicio încălcare a legii şi ca a fost demis în urma unor pretexte false şi supus intimidării.

Există deja o recompensă de 100 de mii de euro pe care o oferă un om de afaceri olandez pentru informaţii care pot duce la prinderea hoţilor. În general, metoda recompensei poate fi eficace, spun experţii.

În ce priveşte contractul semnat între cele două muzee, statul român ar putea să aibă probleme în justiţie, dacă decide să dea în judecată muzeul olandez pentru că nu s-a preocupat suficient de paza obiectelor, consideră avocaţi specializaţi în artă. Unul dintre aceştia, care  profesează în Olanda, a acceptat să detalieze situaţia pentru Ştirile TVR.

Auke van Hoek, avocat olandez: O clauză care prevede paza 24 de ore din 24 e totuşi foarte vagă, pentru că pot apărea tot felul de întrebări, de exemplu trebuie să fie cineva în muzeu 24h, sau e vorba de cineva care lucrează într-un centru de control şi are posibilitatea să vadă toate încăperile din muzeu de la un pupitru? Nu am văzut documente care să susţină acest tip de protocol. Dacă un judecător se uita la acest contract, va avea nevoie de documente care să fundamenteze revendicările ambelor părţi, ar trebui să se uite la corespondenţa părţilor, care stă la baza contractului.

Contractul va trebui evaluat într-o comisie de arbitraj internaţional, susţine un avocat român. Dar numai dacă România va depune o plângere penală pentru neglijenţă faţă de muzeul şi Ministerul Culturii din Olanda.

Avocatul Claudiu Crăciunescu: Pe de o parte am avea acces la actele dosarului şi poate cumva am forţa statul olandez să identifice făptuitorii. CUT Dacă noi lăsăm la simpla apreciere a organelor judiciare din Olanda să continue cum vor ele, nu facem decât să aşteptăm un rezultat probabil care să sperăm că va fi pozitiv.

Între timp, în Olanda continuă investigaţiile.

Au fost audiate 7-8 peroane, 3 români şi 5 arabi şi sunt foarte aproape să identifice pe cel puţin unul din participanţii la jaful de la muzeu.

Poliţiştii au găsit într-un canal cu apă din apropierea muzeului un baros despre care cred că ar fi fost folosit de hoţi.