Urme ADN care arată că principalii suspecți au fost în Muzeul Drents în noaptea furtului aurului dacic
Procurorii olandezi care anchetează furtul podoabelor dacice au reușit să confirme o serie de probe importante legate de cei pe care i-au reținut. Au descoperit în laborator urme ADN care arată că principalii suspecți au fost în muzeu în noaptea spargerii. Avocatii resping însă noile dovezi.
Hoții care au spart Muzeul Drents și au furat coiful de la Coțofenești și 3 brățări dacice din aur au lăsat urme clare care îi ajută pe anchetatori: și-au abandonat hainele într-o pubelă.
Arthur Brand, detectiv de artă: Cele mai bune dovezi sunt acum hainele, haine despre care Poliţia crede că au legătură cu furtul şi pe care au găsit urme ADN ale celor doi suspecţi. Poliția spune că aceste haine au fost purtate în timpul spargerii şi sunt de asemenea fragmente de sticlă găsite pe îmbrăcăminte şi care ar proveni de la muzeu.
Cel mai probabil este vorba despre cioburi din vitrinele de geam securizat pe care hoții le-au spart cu barosul. Avocatul unuia dintre suspecți a declarat că cei pe care îi apără au fost în Muzeul Drents, dar cu o lună și jumătate înainte de spargere. Și că probele nu ar fi suficiente pentru a-i incrimina pe clienții lor.

Cătălin Crăciunescu, avocat: Fiind folosite materiale explozibile, fiind folosite obiecte cumpărate de acești suspecți, hainele care au fost găsite, poate geolocalizare prin servicile de date, toate acestea formează un rechizitoriu, așa cum îi spunem noi, și care să ducă la trimiterea în judecată. Bineînțeles că apărarea va valorifica orice element pe care organele de anchetă nu le vor duce până la capăt.
Metodele de interogatoriu folosite de procurori nu au avut succes până acum. Suspecții refuză să dezvăluie unde au ascuns podoabele furate și chiar susțin că sunt nevinovați.
Dr. Leliana Pârvulescu, specialist în psihologie comportamentală: Acolo ar trebui aduși niște analiști comportamentali, profileri care să observe în timpul interogatoriului și limbajul nonverbal și microexpresiile acestor persoane. Dacă el spune „nu am făcut fapta” dar microexpresiile arată frustare, frică, furie, limbajul nonverbal arată elemente care ne pot duce la comportament disimulat, pentru că sunt 27 de inidicatori ai minciunii în limbajul nonverbal și în microexpresii pe care noi putem să îi identificăm.
Podoabele dacice au fost furate din Muzeul Drents în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, la ora 3.45.
Hoții au știut să exploateze singura zonă neprevăzută cu senzori de mișcare: o ușă de evacuare pe unde au intrat și apoi au fugit cu aurul dacic.
