Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, despre criza paturilor ATI: „Deplasările în teren sunt cele care îți arată informația exactă. Și cauți și rezervările de paturi de terapie intensivă sau adaptezi paturi”
În fiecare dimineață, Inspecția de stat din Direcția de Sănătate Publică evalua fiecare pacient în parte și fiecare loc din terapie intensivă în parte, a precizat Tătaru. Partea de personal s-a completat prin aducerea cadrelor din secțiile apropiate de terapie intensivă – chirurgie, cardiologie sau unități de primiri urgențe.
Anul trecut s-au făcut aproape 10 mii de detașări pentru asigurarea necesarului de cadre medicale în diferite zone ale țării.
„Paturile de terapie intensivă, dacă la începutul acestei pandemii au fost luate din totalul de paturi care erau pentru celelalte patologii, pe parcursul pandemiei a trebuit să fie adaptate. Nu există paturi de terapie intensivă pe care le luăm efectiv și punem pacientul. Sunt în aceste spitale care au fost dedicate COVID, care au fost fază I, fază II sau cele suport, au fost spitalele care s-au adaptat. (…) Sunt paturi pe care le adaptăm și le completăm ca și dotare. În parcursul întregului an a fost o dotare de 146% în aceste spitale, tocmai pentru a aduce monitoare, injectomate, infuzomate”, a declarat Nelu Tătaru.
„Deplasările în teren sunt cele care îți arată informația exactă. Și cauți și rezervările de paturi de terapie intensivă sau adaptezi paturi de terapie intensivă pe fiecare regiune în parte, urmărind evoluția din fiecare zi și văzând unde este o transmitere comunitară și efectiv număr de cazuri mai multe și numărul de cazuri grave„, a detaliat Nelu Tătaru.
„Sunt acele spitale care sunt dedicate în acest moment COVID. Reevaluarea a tot ce înseamnă posibilități de paturi de terapie intensivă este cred că soluția în acest moment„, a explicat fostul ministru al Sănătății.
La începutul pandemiei erau 5 spitale mari dedicate COVID și s-a ajuns la sfârșitul anului la 230 de spitale.
„Am plecat undeva la 340 de paturi de terapie intensivă, am extins la 740, iar la sfârșitul anului, adaptând paturi, nu efectiv existând paturi de terapie intensivă, adaptându-le, la 1.530 de paturi. Anul trecut noi am făcut și acea rezervă în fiecare spital județean, 10% din paturi erau dedicate pentru patologia SARS-CoV-2, pentru cazurile critice, severe. La fel, încă 15% din paturi din spitale, nu terapie intensivă, erau pentru pacienți COVID în rezervă, dacă spitalele de fază I, fază II și suport cedau sau erau suprapopulate. În același timp, trebuie să ne gândim că fiecare spital, în timp, a avut și o componentă COVID„, a atras atenția Nelu Tătaru, dând exemplul spitalelor Floreasca și Universitar, care, fiind spitale non-COVID au fost nevoite să facă o zonă roșie pentru pacienții veniți în urgență. operați, care erau depistați pozitiv cu coronavirus.
Majoritatea spitalelor nu pot suporta însă întrepătrunderea circuitelor COVID cu non-COVID, a subliniat fostul ministru.
„Și noi am transformat zeci de spitale în spitale COVID, dar evaluarea noastră se făcea cu câteva săptămâni înainte„, a subliniat Nelu Tătaru, întrebat despre situația de la Spitalul Foișor. „Spitalul Colentina, de exemplu, 3 săptămâni l-am pregătit. Am făcut circuite, pereți de rigips, termopane, zone roșii, zone verzi, iar apoi au urmat 2 sau 3 zile în care am făcut transferul pacienților rămași. În aceste 3 săptămâni pacienții care aveau de externat se externau, se operau doar urgențele și nu se mai făceau internări în acel spital„, a explicat Nelu Tătaru.
La spitalul Foișor lucrurile s-au întâmplat „pe repede înainte”. „Eu am un mare respect pentru personalul medical, fiind dintre ei, ca să spun așa, și cred că să-i pună în fața faptului împlinit… Medicina e destul de grea. Nu-ți poți transforma într-o noapte să renunți la un pacient pe care l-ai operat cu o zi înainte. Mă repet, este o diferență de abordare. Sunt chirurg, sunt medic și cred că înțelegeam altfel situația și cred că altfel o abordam” a conchis el pe această temă.
„În condițiile în care nu urmărim atent pandemia, în care nu suntem la fața locului, nu suntem în teren, să vedem evoluția, nu suntem în teren să vedem spitalele, se pot întâmpla (astfel de situații n.r.)”, a arătat Nelu Tătaru.
În stare de urgență, coordonarea medicală a spitalelor a fost trecută în subordinea M. Sănătății. Odată cu starea de alertă nu s-a mai putut acest lucru. Dar prezența în teren cu evaluarea corectă a situației din teren s-a putut ajunge la un consens, potrivit fostului ministru.
Vlad Voiculescu rămâne la conducerea Ministerului Sănătăţii, dar primeşte un avertiment de la liderii PNL: dacă situaţia din minister nu se îmbunătăţeşte, va fi schimbat din funcţie. Partenerii de coaliţie au continuat să critice modul în care ministrul Sănătăţii, dar şi şeful DSU, au făcut mutarea pacienţilor de la Spitalul Foișor vineri seară. Deocamdată, nimeni nu a fost sancţionat.