Fâşia Gaza a început anul 2025 cu un armistiţiu încălcat şi îl încheie cu 71.000 de morţi şi o încetare a focului incertă

Fâşia Gaza a intrat în 2025 cu speranţa armistiţiului început la sfârşitul lunii ianuarie, când numărul morţilor în urma ofensivei israeliene depăşise atunci 47.000, şi încheie anul cu o altă încetare a focului imprevizibilă şi cu aproximativ 71.000 de morţi după Israelul a rupt primul armistiţiu şi a reluat atacurile, foametea s-a agravat, iar acuzaţiile de ‘genocid’ au prins putere, scrie agenţia EFE.

Primul acord de armistiţiu între Israel şi gruparea Hamas a intrat în vigoare pe 19 ianuarie şi a fost structurat în mai multe etape, dar ambiguitatea înţelegerii care depindea de negocierile ulterioare a condus la ruperea armistiţiului de către Israel în noaptea de 17-18 martie, când a reluat bombardamentele în enclava palestiniană.

Armistiţiul din ianuarie până în martie

În timpul primei etape a acordului de armistiţiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedaţi. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 2.000 de deţinuţi palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.

Peste o jumătate de milion de palestinieni strămutaţi în centrul şi sudul Fâşiei Gaza, conform datelor ONU, au putut să revină în nord după ce armata israeliană a deschis coridorul Netzarim, care desparte enclava în două părţi, dar cei mai mulţi şi-au găsit casele în ruine, într-un teritoriu unde 81% dintre clădiri fuseseră distruse.

Nu a trecut mult timp până când ambele părţi s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului. În cele două luni cât acesta a fost în vigoare Israelul a ucis peste o sută de localnici în Fâşia Gaza, nu şi-a onorat deplin angajamentul de a permite livrarea ajutoarelor umanitare, a bătut prizonieri palestinieni înainte de a-i elibera şi a întârziat repetat eliberarea lor.

De partea lor, autorităţile israeliene au denunţat ceremoniile macabre organizate de miliţiile palestiniene la eliberarea ostaticilor şi au acuzat gruparea Hamas că şi-a însuşit ajutoare umanitare (acţiuni despre care ONU afirmă că nu există dovezi).

Sub acest pretext, pe 2 martie, după încheierea primei etape a acordului de armistiţiu, Israelul a blocat complet accesul ajutorului umanitar în Fâşia Gaza, unde timp de 11 săptămâni nu au mai putut intrat alimente, medicamente şi nici combustibili.

Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâşia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare şi eliberarea ostaticilor rămaşi.

Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie şi a condiţionat trecerea la faza a doua a înţelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor ostaticilor deţinuţi de Hamas şi dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condiţiile puse de Israel, care astfel a rupt armistiţiul şi a reluat operaţiunile militare în Fâşia Gaza pe 18 martie.

Foamete şi „genocid” în Fâşia Gaza

Blocada ajutorului umanitar a continuat până pe 19 mai, când Israelul a permis din nou accesul, dar foarte limitat.

Pe 27 mai au început să funcţioneze punctele de distribuire a alimentelor organizate de o fundaţie americană denumită Fundaţia Umanitară Gaza (GHF), puncte păzite în interior de americani înarmaţi şi în exterior de soldaţi israelieni. Peste 2.100 de persoane au murit în aceste puncte de distribuţie sau în timp ce încercau să ia cu asalt camioanele încărcate cu alimente, până când au fost închise pe 24 noiembrie.

În cele 11 săptămâni de blocadă israeliană aprovizionarea Fâşiei Gaza cu alimente a fost oprită complet, iar ulterior s-a desfăşurat doar limitat, ceea ce a condus la o creştere exponenţială a preţurilor (un kilogram de cartofi a ajuns să coste circa 100 de dolari) şi la creşterea malnutriţiei.

Pe 22 august ONU a declarat oficial foamete în enclava palestiniană. Pe parcursul acelei luni 185 de oameni au murit de foame, din peste 450 de astfel de decese consemnate oficial pe parcursul războiului de autorităţile sanitare din Fâşia Gaza.

Tot în august a fost asasinat şi unul dintre cei mai faimoşi jurnalişti din enclava palestiniană, Anas al-Sharif. Israelul l-a acuzat că aparţine Hamas şi a lansat un atac de precizie în care au fost de asemenea ucişi alţi cinci reporteri. Cel puţin 53 de jurnalişti au fost ucişi în Fâşia Gaza în 2025, potrivit Comitetului Internaţional pentru Protecţia Jurnaliştilor.

În ciuda presiunii internaţionale crescânde, cu tot mai multe ţări care şi-au anunţat intenţia de a recunoaşte statul palestinian, Israelul a aprobat extinderea ofensivei sale la întreaga Fâşie Gaza, inclusiv în zonele pe care le evitase anterior din cauza posibilei prezenţe a ostaticilor acolo.

Prin urmare, pe 16 septembrie armata israeliană a lansat ofensiva terestră asupra oraşului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeaşi zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzaţie formulată anterior şi de organisme internaţionale precum Amnesty International.

Un nou armistiţiu şi încă aproximativ 400 de morţi

După o întâlnire în SUA între preşedintele american Donald Trump şi premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul de la Casa Albă a anunţat un plan în 20 de puncte pentru un acord de încetare a focului, semnat de Israel şi Hamas pe 9 octombrie.

Armistiţiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, când trupele israeliene s-au retras pe aşa-numita ‘linie galbenă’, o demarcaţie imaginară în spatele căreia se află teritoriul Fâşiei Gaza rămas sub controlul armatei israeliene, aproximativ jumătate din suprafaţa enclavei palestiniene.

Hamas a eliberat pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Gruparea palestiniană a predat apoi Israelului şi corpurile tuturor celor 28 de ostatici decedaţi, cu excepţia celui al sergentul de poliţie Ran Gvili, ucis pe 7 octombrie 2023.

Evoluţia armistiţiului depinde de predarea corpului acestuia din urmă şi de retragerea armatei israeliene, care consideră acum ‘linia galbenă’ drept o ‘frontieră defensivă’, condiţionând astfel suplimentar retragerea.

De partea sa, Hamas refuză să se dezarmeze, deşi acordul care prevede acest lucru.

Aproximativ 400 de palestinieni din Fâşia Gaza, consideraţi de Israel drept ‘ameninţări imediate’, au fost ucişi în atacuri ale trupelor israeliene pentru pătrunderea dincolo de ‘linia galbenă’. În plus, Israelul a lansat patru valuri de atacuri asupra enclavei ca răspuns la presupusele încălcări ale armistiţiului de către Hamas, iar pe 13 decembrie un oficial de rang înalt al Hamas a fost ucis într-un atac ţintit efectuat de Israel în oraşul Gaza.

„Ne apropiem de finalul primei faze” a acordului, a declarat Netanyahu pe 14 decembrie. El se va întâlni pe 29 decembrie cu Trump în SUA pentru a discuta despre a doua etapă a acordului, iar în acest timp cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene, dintre care 90% sunt strămutaţi, depind de ceea ce le va aduce anul viitor.