Aceasta este imaginea lui Stanislav – alături de fotografii similare ale surorii sale Tamara, de 12 ani, și ale fratelui Roman, de 17 ani – care a fost expusă într-un memorial improvizat la școala lor din Korostyshiv și distribuită pe rețelele de socializare, după ce cei trei frați au murit într-un atac aerian rusesc asupra locuinței lor, în weekend, notează CNN.
Cei trei copii se numără printre cei cel puțin 14 civili uciși în cel mai recent val de atacuri aeriene intensificate ale Moscovei asupra orașelor ucrainene.
Analiștii spun că această campanie brutală face parte dintr-o strategie deliberată a Rusiei menită să creeze impresia că are avantajul în conflict, să submineze moralul Ucrainei și să pună mai multă presiune asupra aliaților occidentali ai Kievului.
Rusia a început să intensifice atacurile aeriene asupra Ucrainei încă din toamna trecută, după ce a reușit să crească producția internă a unei versiuni proprii a dronelor Shahed, de fabricație iraniană – cel mai folosit tip de dronă de către Moscova.
Însă frecvența și amploarea acestor atacuri au crescut din nou în ianuarie, după ce președintele american Donald Trump a revenit la Casa Albă. Cinci dintre cele mai mari atacuri cu drone lansate de Rusia au avut loc de atunci, patru dintre ele în ultimele zece zile, potrivit unei evidențe realizate de CNN.
Cu toate că Trump a promis să negocieze pacea, el pare tot mai iritat atât de Moscova, cât și de Kiev. Oscilează între amenințarea cu noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă nu acceptă un acord de încetare a focului și sugestia că s-ar putea retrage complet din această problemă.
După cel mai mare atac aerian rusesc asupra Ucrainei de la începutul războiului, Trump a scris pe rețelele sociale că Putin „a luat-o complet RAZNA!”, spunând ulterior jurnaliștilor că este „foarte nemulțumit de ceea ce face Putin”.
Însă Trump l-a criticat și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că a sugerat că „tăcerea Americii” îl încurajează pe Putin să continue atacurile. Trump a spus că Zelenski face un deserviciu țării sale și că „tot ce iese din gura lui creează probleme, nu-mi place deloc și ar fi bine să înceteze”.
Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un centru american de monitorizare a conflictelor, afirmă că această campanie aeriană brutală a Rusiei este menită să creeze iluzia unei victorii iminente, într-un „efort de a demoraliza Ucraina și de a convinge Occidentul că o victorie rusească este inevitabilă și că sprijinirea Ucrainei este inutilă”.
Putin știe că singura cale prin care Rusia ar putea câștiga curând acest război este dacă aliații occidentali ai Ucrainei – în special Statele Unite – își retrag sprijinul militar și financiar.
Aliații europeni ai Ucrainei au raportat o creștere a sabotajelor, atacurilor cibernetice și incendiilor puse pe seama Rusiei – o încercare a Moscovei de a pune presiune pe guvernele pro-Kiev, pentru a le arăta alegătorilor că sprijinirea Ucrainei vine cu un cost.
În același timp, Putin blochează eficient negocierile pentru încetarea focului propuse de Trump – încercând totodată să pară cooperant și să dea vina pe Kiev.
În loc să respingă direct propunerea lui Trump, liderul rus introduce noi cerințe și îl acuză pe Zelenski că nu le acceptă.
Când i s-a oferit un ultimatum, Putin l-a ignorat și a cerut negocieri directe între Ucraina și Rusia – ceva ce Trump a aprobat imediat, luând prin surprindere ceilalți aliați occidentali ai Ucrainei.
Trump a sugerat în repetate rânduri că nu mai dorește ca SUA să continue ajutorul militar pentru Ucraina în forma actuală. La începutul acestui an, SUA au suspendat temporar livrările de ajutor către Ucraina din cauza unei dispute între Trump și Zelenski. Deși ajutorul a fost reluat ulterior, acest gest i-a arătat lui Putin că Trump ar putea abandona Kievul.
Trump a spus și că Ucraina este în dezavantaj și chiar i-a spus lui Zelenski că nu are „nicio carte de jucat” în timpul unei întâlniri tensionate la Casa Albă, în februarie, încercând să-l forțeze pe liderul ucrainean să accepte negocieri.
Cu toate că Rusia are superioritate aeriană asupra Ucrainei – ceea ce îi permite să terorizeze populația civilă aproape zilnic – este departe de a „câștiga” războiul.
Analistul de top Mark Galeotti a spus anterior pentru CNN că situația de pe teren este mai curând o pierdere pentru ambele tabere. „Problema este că ucrainenii pierd mai repede”, a explicat el.
Când Rusia a lansat invazia sa la scară largă în februarie 2022, Kremlinul credea că va cuceri țara în câteva zile.
Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că Ucraina a oferit o rezistență neașteptat de puternică. Iar sprijinul occidental a permis Kievului să recâștige teritorii importante ocupate de ruși în primele luni de război.
Linia frontului nu s-a mai schimbat semnificativ din noiembrie 2023, când forțele ucrainene au eliberat orașul Herson. Deși Rusia a avansat în anumite sectoare ale frontului, nu a reușit să străpungă apărarea ucraineană sau să captureze vreun oraș important.
Totuși, consecințele atacurilor rusești sunt terifiante. Cel puțin 209 civili au fost uciși în Ucraina luna trecută – cea mai sângeroasă lună de la septembrie 2024, potrivit Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina.
A fost o lună deosebit de tragică pentru copiii ucraineni – cea mai rea de la iunie 2022. Pe lângă cei 19 uciși, 78 au fost răniți.
Luna mai a fost la fel de înfricoșătoare pentru civili. Ministrul de interne Ihor Klymenko a declarat pe Telegram că atacurile din weekend demonstrează din nou că scopul Rusiei este „frica și moartea”.
Klymenko a spus că părinții celor trei copii Martynyuk au fost răniți în atac, mama fiind în stare gravă.
Roman, cel mai mare dintre frați, era la câteva zile de absolvire, a transmis școala la care învățau toți trei.
Profesorul Tamarei, Oleh Hodovaniuk, a declarat pentru CNN că luni a fost o zi extrem de dificilă pentru întreaga școală.
Semnele războiului sunt peste tot: ferestrele școlii au fost spulberate de unda de șoc, iar intrarea este acoperită de flori și jucării de pluș, lăsate în memoria copiilor.
Urmărește-ne pe Google News
