Se reaprind discuțiile în jurul conceptului de Europa cu două viteze. Publicația Eu Alive notează avantajele, dar mai ales dezavantajele unui astfel de concept. În primul rând ar dispărea controversata unanimitate necesară luării deciziilor, dar pe de altă parte s-ar crea un nucleu dur format din primele șase state cu cele mai mari economii, care ar face cărțile: e vorba de Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și Olanda. Toate acestea au o populație adunată care permite luarea unor decizii cu majoritate calificată, adică indiferent de ce crede Viktor Orban la Budapesta sau Robert Fico la Bratislava. Dincolo de aceste controverse, puțini realizează că noi suntem deja într-un model de construcție europeană cu două viteze. Cooperarea avansată, adică colaborarea unor țări pe proiecte punctuale fără unanimintate a dus la crearea parchetului European condus de Codruța Kovesi și tot această cooperare a permis decizia privind împrumutul mutualizat de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cu alte cuvinte suntem deja în Europa cu două viteze și depinde doar de noi unde vrem să ne plasăm.
Sub titlul “Piața unică, bijuteria coroanei care nu mai strălucește”, La matinale Europeenne notează că Bruxelles ul pregătește revoluția economică numită al 28 lea regim. E vorba de simplificarea deschiderii unei firme cu capital de doar un euro online oriunde în UE. Autorul notează că dincolo de această bijuterie se ascund niște fiare care nu mai strălucesc, pentru că acest al 28-lea regim a fost necesar să fie implementat pentru că avem o piață care în fapt nu mai funcționează, cu 27 de membri care nu colaborează. Și totuși, așa imperfectă cum este această piață, ea este rânvnită de Regatul Unit, care nici nu a ieșit bine din UE că descoperă beneficiile pieței unice. Dar, despre acest subiect după summit-ul UE-UK, care va avea loc cândva în această primăvară.
Se poate vedea cât de greu este de fapt să faci să funcționeze impecabil un mecanism cu 27 de piese, dintre care unele trag hăis și altele cea, dintr-un articol din Euractiv, care notează că, avem program de îmnarmare de 150 de miliarde de euro, dar mai greu stăm cu coordonarea între noi pentru a face să funcționeze sistemul. Companiile europene de armament au cerut capitalelor să le furnizeze planuri sustenabie de investiții pe termen lung, pentru că, e un lucru știut, pornirea unui asemenea tip de industrie se face foarte lent, iar fricțiunile dintre guverne și industriași nu ajută deloc.
Urmărește-ne pe Google News
