Editorial TVR Sport: Telenovela cu licența

În această săptămână aflăm finalistele Cupei României, la scurt timp după ce UEFA a confirmat că doar șapte echipe românești au obținut licența pentru cupele europene.

Hermannstadt este una dintre semifinalistele Cupei și va juca miercuri acasă cu Rapid pentru accederea în ultimul act. Ce se va întâmpla dacă sibienii ar reuși să câștige trofeul? Iată întâi ce nu se va întâmpla: echipa lui Marius Măldărășanu nu va avea dreptul să joace în Europa, pentru simplul motiv că nu și-a depus dosarul de licențiere la forul de la Nyon.

Și n-a făcut-o nu pentru că ar fi uitat, ci pentru că oamenii care conduc clubul din Sibiu știau bine că nu vor obține undă verde, întrucât nu îndeplinesc toate criteriile de ordin sportiv și financiar impuse de UEFA pentru premiantele care joacă în eurocupe.

La fel este situația și pentru Dinamo, club aflat încă în insolvență – i s-ar fi respins dosarul fără să apuce să-i dea măcar bună ziua portarului de la sediul elvețian – dar și al fruntașelor din play-out, Oțelul, Petrolul plus Poli Iași, UTA, Botoșani…

În fapt, doar cele cinci din play-off minus Dinamo, la care se adaugă Farul și Sepsi au trecut de faza dosarelor, cu mențiunea că ultimele două trăiesc o mică dramă în lupta pentru evitarea retrogradării, aflându-se pe sau în zona barajului, cu patru etape rămase.

Mai mult, dacă ierarhia se menține așa, nici măcar nu va mai exista un baraj cu locul trei din play-off, acel meci împotriva firii pentru desemnarea ultimei calificate în Conference League, întrucât celelalte candidate au „pe pauză” aspirațiile europene din pricina șugubeței licențe.

Practic, sintagma preferată de UEFA este „licențiere și fair-play financiar”, totul fiind explicat într-o broșură de aproape o sută de pagini. Acolo găsim în mare lucruri logice și de bun simț, cluburile sunt obligate să aibă o organizare decentă, să ducă o politică sănătoasă pe plan sportiv cu o bază bugetară transparentă, să fie la zi cu plățile, desigur să aibă la dispoziție un stadion certificat UEFA pe care să dispute partida/partidele de acasă cu adversarii externi ș.a.m.d.

Dacă cluburile din Occident, unele dintre ele, acelea mari de tot de regulă, se mai împiedică uneori de partea de fair-play financiar, cheltuind sume amețitoare pe jucători, cele mai balcanice de fel, gen mai mult de jumătate din cluburile de Superliga, continuă să rateze criterii de bază încă dinainte să se gândească la cele sportive.

Este un semn clar că economia de piață fotbalistică, la fel ca aceea macro, încă nu s-a adaptat la cerințele, pe alocuri ușor discriminatorii, ale forului care gestionează cine ajunge să joace la masa bogaților. Licența UEFA există deja de ani buni și nu-i sezon să n-avem decât câteva cluburi românești care răzbesc etapa selecției dosarelor.

Lucrurile vor da semne de îmbunătățire când oficialii echipei de pe ultimul loc, oricare ar fi aceea, ar stârni mai întâi zâmbete la sediul FRF și mai departe la Nyon, depunându-și dosarul pentru Europa și trecând cu brio. Sau când toate echipele din play-off-ul ligii secunde vor putea promova exclusiv pe criteriul sportiv, pentru că au deja organizare conform legii, stadioane moderne, cu nocturnă și mai ales gazon cu drenaj.

Editorial de Vlad Bucurescu