Editorial El Pais: Diaspora română, una dintre cele mai mari beneficiare ale liberei circulații a lucrătorilor în UE

Victoria clară a ultranaționalistului George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale obligă moderații la o reflecție profundă, se arată într-un editorial din publicația spaniolă El Pais. La final, autorul îndeamnă la o analiză: de ce, într-o țară a cărei diasporă este una dintre cele mai mari beneficiare ale liberei circulații a lucrătorilor în UE, crește votul pentru formațiuni care pledează pentru distrugerea Uniunii Europene.

“Un candidat xenofob, simpatizant al lui Donald Trump și ostil față de Uniunea Europeană a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, organizate pentru a doua oară în jumătate de an după anularea de către Curtea Supremă a scrutinului din noiembrie. George Simion, liderul formațiunii Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în vârstă de 38 de ani, a obținut duminică 41% din voturi — cu 20 de puncte peste următorul candidat — și a depășit scorul obținut de prorusul Călin Georgescu (24%) la alegerile anulate din urmă cu șase luni”, scriu spaniolii de la El Pais.

Există puține îndoieli cu privire la neregulile care au înconjurat acele alegeri, în care necunoscutul Georgescu a reușit, printr-o campanie fulgerătoare pe rețeaua TikTok, să ajungă în frunte. Justiția a constatat utilizarea ilegală a tehnologiilor digitale și a unor surse de finanțare ascunse, indicând o posibilă interferență masivă a Rusiei. Candidatul extremist a fost descalificat de comisia electorală și apoi arestat, fiind cercetat, printre altele, pentru simpatia sa față de Garda de Fier, organizație interzisă și asociată regimului hitlerist.

Dacă Simion câștigă președinția pe 18 mai, în turul doi, va deveni al treilea lider antieuropean și „trumpist” din Consiliul European, alături de Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia, întrucât președintele este cel care reprezintă țara în exterior, deși nu are puteri executive. Peste mai puțin de două săptămâni, Simion se va confrunta cu primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a obținut 21%, cu doar o jumătate de punct peste Crin Antonescu, candidatul proeuropean al coaliției de guvernare, care a făcut deja apel la un vot unificat pentru a împiedica ca președinția să cadă în mâinile extremei drepte.

Câștigătorul primului tur este cunoscut pentru comportamentul său agresiv ca parlamentar și pentru trecutul său de huligan fotbalistic, pentru negarea Holocaustului și pentru viziunile iredentiste față de Republica Moldova și teritoriile Ucrainei — două state vecine care l-au declarat persona non-grata. În timpul campaniei electorale, Simion și-a anunțat intenția de a-l numi prim-ministru pe Georgescu, care a fost descalificat, dar care i-a oferit sprijin electoral.

În România, nu s-a schimbat nimic între alegerile din noiembrie și cele de duminică, în contrast cu Canada și Australia, unde agresivitatea stilului „trumpist” i-a determinat pe alegători să adopte o atitudine mai moderată. În România, votul de extremă dreapta a crescut chiar, alimentat de criticile lui Trump și J.D. Vance la adresa democrației europene și de acuzațiile acestora privind o presupusă persecutare juridică a formațiunilor care se revendică deschis din ideologiile totalitare ale secolului trecut, precum Alternativa pentru Germania (AfD).

Utilizarea invazivă a tehnologiei de către partidele populiste, cu frecvente episoade de interferență externă, face deja parte din peisajul democrațiilor parlamentare. Acțiunile organismelor de reglementare sau ale instanțelor pot fi utile, dar vor avea puțin efect dacă nu este atacată cauza principală a dezamăgirii cetățenești care generează crize interne — cum s-a întâmplat ieri, odată cu demisia premierului social-democrat Marcel Ciolacu — dar care depășește granițele naționale: peste 60% dintre românii din diaspora (80% în cazul celor din Spania) au votat pentru candidatul ultranaționalist.

Este datoria tuturor să analizeze de ce, într-o țară a cărei diasporă este una dintre cele mai mari beneficiare ale liberei circulații a lucrătorilor în UE, crește votul antisistem pentru formațiuni care pledează pentru distrugerea Uniunii Europene ca entitate politică supranațională, întemeiată pe statul social și de drept.