După patru ani de război în Ucraina, peste șapte milioane de copii sunt prinși în mijlocul conflictului, în risc de a fi dislocați, separați de familie și expuși la traume. Tragedii văzute prin ochii celor mici și vulnerabili

23 February 2026, 21:40 (actualizat 23 February 2026, 21:58)

Sunt patru ani de când în Ucraina, copilăria nu mai înseamnă joacă și școală, ci sirene, drumuri spre necunoscut și adăposturi improvizate. Unii au fugit cu părinții peste granițe, alții au rămas acasă, printre ruine. Urmăriți un material despre războiul văzut prin ochii celor mici și vulnerabili.

Martie, 2022. Granițele sunt luate cu asalt de miile de familii care fug din calea războiului. Greul abia începea, atât pentru cei plecați, cât și pentru cei rămași acasă. O familie cu patru copii, din Vysokyi, a decis să adopte încă trei copii rămași fără părinți.

Andrei, copil adoptat: Am visat la o casă ca aceasta. Și îmi place foarte mult când pisica noastră vine și toarce.

Într-o zonă aproape abandonată de lângă Zaporojie, Valeria, o fetiță de 6 ani le duce dorul colegilor care au reușit să plece.

Valeria, fetița de 6 ani Îmi lipsește foarte mult școala. Doi dintre colegii mei au plecat, unul în străinătate, iar celălalt la o universitate din Occident. Cu unul dintre ei comunic, cu celălalt, puțin.

Pentru ceilalți, pericolul pare că a trecut odată cu trecerea graniței. Înscriși în programe de sprijin, copiii beneficiază de atenție șI așa se integrează mai ușor.

Fata refugiată în Olanda Mai ales la începutul războiului, era incredibil de înfricoșător. Dacă mergeai pe stradă, erau multe avioane de vânătoare.

În România, pentru mulți dintre refugiații ucraineni, începea o nouă viață.

Serghei, refugiat: Vrem să rămânem aici. Vrem să învățăm limba română pentru că vrem să ne stabilim aici.

Acasă în Ucraina, pentru micuța Lia, din Kiev, viața într-un adăpost antiaerian devenea normalitate.

Lia, refugiată: Aici este un duș, iar aici este o toaletă. Iar aceasta este păpușa mea. Trebuie să o îmbrac.

La finalul anului trecut, o interpretă din Parlamentul European a izbucnit în lacrimi în timp ce traducea discursul sfâșăietor al unui băiat ucrainean, rănit în bombardamentele care i-au ucis mama.

Roman Oleksiv: Eram în Vinnytsya cu mama mea la spital și bomba a lovit spitalul.

După patru ani, peste 7 milioane de copii sunt prinși în mijlocul războiului, în risc de a fi dislocați, separați de familie și expuși la traume și întreruperii accesului la sănătate și educație.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite