Dosarul Revoluției, în care Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu sunt inculpaţi pentru infracţiuni contra umanităţii, pe masa judecătorilor după 30 de ani

Dosarele Revoluției au fost instrumentate, în principal, când partidele de dreapta au fost la putere. În 1997, procurorii i-au deferit justiției pentru omor deosebit de grav pe generalii Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac. Cei doi au fost trimiși de Ceaușescu la Timișoara, pe 17 decembrie 1989, ca să reprime Revoluția.

În 1999, Stănculescu și Chitac au fost condamnați la 15 ani de închisoare de Curtea Supremă de Justiție. După revenirea la putere a PDSR, procurorul general Tănase Joița a atacat sentința definitivă cu recurs în anulare și procesul s-a rejudecat.

S-a ajuns la aceeași sentință în 2008. Atunci, generalii nu au mai scăpat și au ajuns în penitenciar.

Generalul Chițac a murit în 2010, iar generalul Stănculescu a fost eliberat condiționat în 2014. A decedat doi ani mai târziu, la 88 de ani.

În schimb, dosarul fostului președinte al României, Ion Iliescu, a fost investigat serios abia după 2005, odată cu venirea la putere a președintelui Traian Băsescu. În 2009, procurorii au dispus scoaterea lui Ion Iliescu și a celorlalți învinuți de sub urmărire penală. Dosarul a fost clasat, întrucat s-a constatat că faptele de omor erau prescrise. Aici a intrat în scenă Teodor Marieș, de la Asociația „21 Decembrie”. El s-a luptat până la CEDO ca dosarul să fi redeschis. A făcut inclusiv greva foamei.

În 2015, CEDO a condamnat România pentru că nu a soluționat dosarul Revoluției într-un termen rezonabil și nu a găsit niciun vinovat pentru morții acelor clipe sângeroase. Curtea a obligat România să redeschidă ancheta.

Un an mai târziu, în aprilie 2016, Bogdan Licu, actualul procuror general interimar, a cerut redeschiderea dosarului revoluției, iar Înalta Curte a aprobat. Așa a fost reluată ancheta în dosarul revoluției, de această dată pentru crime împotriva umanității, care sunt imprescriptibile. Procurorii au început să investigheze de ce au fost mai mulți morți după fuga lui Ceaușescu decât înainte, cine a creat psihoza teroriștilor și a apei otrăvite.

Dacă până pe 22 decembrie au fost aproape 300 de morţi, după, au fost de trei ori mai mulţi – 862. Dacă în noaptea de 21 spre 22 s-au tras 2 milioane de gloanţe, între 22 şi 26 decembrie s-au tras peste 12 milioane de gloanţe.

În martie 2017, fostul președinte Ion Iliescu a fost audiat la Parchetul General și a avut o ieșire nervoasă.

Un an mai târziu, procurorii militari au cerut ridicarea imunității fostului președinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman și a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, iar în decembrie 2018 i-au inculpat pe cei trei pentru infracțiuni contra umanității.

Fosta conducere a României de după Revoluție ar fi pus la cale reprimarea sângeroasă a demonstranților după fuga cuplului Ceaușescu, cu scopul de a prelua puterea și de a confisca Revoluția.

În aprilie acest an, dosarul a plecat la instanță, însă fără Petre Roman. În cazul lui, procurorii au renunțat la acuzații.

La sfârșitul lui noiembrie a fost primul termen al procesului revoluției. După 30 de ani de ani. Victimele sau urmașii lor, mulți bătrâni și invalizi, au venit cum au putut la Înalta Curte să își caute dreptatea. După atâția ani, doar foarte puțini dintre ei au mai rămas cu speranța că vor afla adevărul, iar vinovații vor fi pedepsiți.