Donald Trump și-a arătat pentru prima dată intenția de a cumpăra Groenlanda în 2019, în timpul primului său mandat ca președinte, dar în această săptămână a mers mai departe, refuzând să excludă utilizarea forței economice sau militare pentru a prelua controlul asupra insulei.
Oficialii danezi și europeni au răspuns negativ, afirmând că Groenlanda nu este de vânzare și că integritatea teritorială a acesteia trebuie păstrată.
Cum ar putea evolua această situație neobișnuită, având în vedere că doi aliați NATO sunt în dezacord cu privire la un teritoriu imens, acoperit în proporție de 80% de gheață, dar care deține resurse minerale considerabile încă neexploatate?
Și cum ar putea aspirațiile de independență ale populației Groenlandei, de 56.000 de locuitori, aflată sub control danez de 300 de ani, să influențeze rezultatul final?
Iată patru scenarii posibile pentru viitorul Groenlandei.
Există speculații că mișcarea lui Trump este doar o fanfaronadă, menită să determine Danemarca să consolideze securitatea Groenlandei în fața amenințării reprezentate de influența tot mai mare a Rusiei și Chinei în regiune.
Luna trecută, Danemarca a anunțat un nou pachet militar în valoare de 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de lire sterline) pentru regiunea arctică. Acesta fusese pregătit înainte de declarațiile lui Trump, dar anunțul făcut la doar câteva ore după acestea a fost descris de ministrul danez al apărării drept o „ironie a sorții”.
„Ceea ce a fost important în declarațiile lui Trump a fost că Danemarca trebuie să-și îndeplinească obligațiile în Arctica sau să lase SUA să o facă,” spune Elisabet Svane, corespondent politic principal al ziarului Politiken.
Marc Jacobsen, profesor asociat la Colegiul Regal Danez de Apărare, consideră că acest episod reprezintă o încercare a lui Trump de „a-și stabili poziția înainte de a prelua funcția,” în timp ce Groenlanda folosește ocazia pentru a-și spori autoritatea internațională, un pas important către independență.
Chiar dacă Trump și-ar pierde acum interesul pentru Groenlanda, ceea ce profesorul Jacobsen consideră cel mai probabil scenariu, el a reușit totuși să aducă această problemă în prim-plan.
Cu toate acestea, independența Groenlandei este pe agendă de mulți ani, iar unii susțin că dezbaterea ar putea chiar să se îndrepte în direcția opusă.
„Am observat în ultimele zile că premierul Groenlandei este mai calm în comentariile sale – adică da, vrem independență, dar este un obiectiv pe termen lung,” spune Svane.
Există un consens general în Groenlanda că independența se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu, și că, dacă Groenlanda votează pentru aceasta, Danemarca va accepta și va ratifica decizia.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca Groenlanda să voteze pentru independență fără garanții că va putea păstra subvențiile pe care le primește în prezent de la Danemarca, folosite pentru a finanța servicii precum sistemul de sănătate și cel de asistență socială.
„Premierul Groenlandei poate fi combativ acum, dar, dacă va convoca un referendum, va avea nevoie de o narațiune convingătoare despre cum va salva economia și sistemul de asistență socială al Groenlandei,” a declarat Ulrik Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, pentru BBC.
Un posibil pas următor ar putea fi o asociere liberă – un aranjament similar cu cel pe care SUA îl au în prezent cu statele din Pacific, cum ar fi Insulele Marshall, Micronezia și Palau.
Danemarca s-a opus anterior acestui statut atât pentru Groenlanda, cât și pentru Insulele Feroe, dar, potrivit Dr. Gad, actualul prim-ministru, Mette Frederiksen, nu este categoric împotrivă.
„Înțelegerea daneză a experienței istorice a Groenlandei este mult mai bună decât era acum 20 de ani,” spune el, menționând că Danemarca își acceptă responsabilitatea colonială.
Discuțiile recente „ar putea să o convingă [pe Frederiksen] să spună – mai bine să păstrăm Danemarca în Arctica, să păstrăm un fel de legătură cu Groenlanda, chiar dacă este una mai slabă,” adaugă el.
Cu toate acestea, chiar dacă Groenlanda ar reuși să se desprindă de Danemarca, a devenit clar în ultimii ani că nu poate scăpa de influența SUA. Americanii nu au plecat niciodată cu adevărat după ce au preluat controlul insulei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și consideră Groenlanda vitală pentru securitatea lor.
Un acord din 1951 a reafirmat suveranitatea de bază a Danemarcei asupra insulei, dar, în esență, a oferit SUA libertatea de a face ceea ce dorește.
Dr. Gad a declarat că oficialii groenlandezi au fost în contact cu ultimele două administrații americane în legătură cu rolul Washingtonului.
„Acum știu că SUA nu vor pleca niciodată,” a conchis el.
Au existat speculații că retorica economică a lui Trump ar putea reprezenta cea mai mare amenințare pentru Danemarca – SUA ar putea crește drastic tarifele pentru produsele daneze sau chiar pentru cele ale UE, forțând Danemarca să facă concesii în privința Groenlandei.
Profesorul Jacobsen afirmă că guvernele daneze s-au pregătit pentru un astfel de scenariu, și nu doar din cauza teritoriului arctic.
Trump a amenințat cu impunerea unor tarife universale de 10% pentru toate importurile din SUA, ceea ce ar putea, printre altele, să perturbe semnificativ creșterea economică europeană. Unele companii daneze și europene iau deja în considerare deschiderea unor baze de producție în SUA.
Printre opțiunile posibile pentru creșterea tarifelor se numără invocarea Legii Internaționale a Puterilor Economice de Urgență din 1977 (IEEPA), a explicat Benjamin Cote, de la firma internațională de avocatură Pillsbury, pentru site-ul MarketWatch.
Una dintre principalele industrii daneze care ar putea fi afectate este cea farmaceutică. SUA primesc din Danemarca produse precum aparate auditive și majoritatea insulinei necesare, inclusiv medicamentul pentru diabet Ozempic, produs de compania daneză Novo Nordisk.
Analiștii susțin că majorarea prețurilor rezultate din aceste măsuri nu ar fi bine primită de publicul american.
„Opțiunea nucleară” pare nerealistă, dar având în vedere că Trump nu a exclus acțiunea militară, trebuie luată în considerare.
Practic, nu ar fi greu pentru SUA să preia controlul, având în vedere că deja au baze și numeroși soldați în Groenlanda.
„SUA au deja control de facto,” spune profesorul Jacobsen, adăugând că remarcile lui Trump păreau neinformate și că nu înțelegea scopul lor.
Totuși, orice utilizare a forței militare de către Washington ar crea un incident internațional.
„Dacă invadează Groenlanda, invadează NATO,” spune Svane. „Aici se oprește totul. Articolul 5 ar trebui activat. Și dacă o țară NATO invadează o altă țară NATO, atunci nu mai există NATO.”
Dr. Gad spune că afirmațiile lui Trump sună ca acelea ale președintelui chinez Xi Jinping vorbind despre Taiwan sau ca ale președintelui rus Vladimir Putin vorbind despre Ucraina.
„El spune că este legitim pentru noi să luăm acest teritoriu,” spune el. „Dacă îl luăm foarte în serios, acest lucru este un semn rău pentru întreaga alianță occidentală.”
Sursa: BBC
Urmărește-ne pe Google News
