Doi ani de război în Ucraina. România, şansa la o viaţă mai bună pentru refugiaţii ucraineni

Milioane de ucraineni au fugit din calea bombelor în ultimii doi ani. Invazia rusă le-a schimbat destinul şi au căutat speranţa departe, în afara țării. Aproape 80 de mii de refugiaţi trăiesc acum în România, majoritatea femei, copii şi persoane în vârstă. Mulţi sunt vulnerabili şi au nevoie de asistenţă. Toți speră însă ca la un moment dat să se întoarcă în ţara pe care au părăsit-o. Unii dintre ei au revenit astăzi în Gara de Nord, locul simbolic unde au început o nouă viaţă.

Anna Shushko are 35 de ani şi a fugit din Ucraina imediat după invazie pentru a-i salva pe cei doi copii ai ei. A fost impresionată de cum au primit-o românii. Se ocupă acum de un hub educaţional care funcţionează la o şcoală din Capitală unde învaţă şi elevi din Ucraina.

Anna Shushko, preşedinta Asociaţiei Profesorilor Ucraineni din România: Copiii noştri trebuie să doarmă în pivniţe şi pe coridoare, au părăsit oraşele natale, iar prietenii au plecat în ţări străine.

Prokopchuk Ihor, ambasadorul Ucrainei în România: Am fost de asemenea martori la atrocităţi de nedescris comise de forţele ruseşti pe teritoriul ucrainean. Execuţii în masă ale civililor, tortură, violuri, distrugerea caselor şi a infrastructurii critice, deportări în masă.

CITEŞTE ŞI Doi ani de război în Ucraina. Președintele Klaus Iohannis: Gara de Nord, un simbol al siguranței și al speranței pentru cei care au fost forțați să-și abandoneze țara și viețile pe care le cunoșteau

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați a organizat o întâlnire cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti şi cu reprezentanţii societăţii civile care le-au oferit refugiaţilor din Ucraina şansa de a începe o viaţă nouă.

Pablo Zapata, reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi: Ne confruntăm cu mai multe obstacole, unul dintre acestea se referă la o imagine negativă a refugiaţilor ucraineni din cauza rostogolirii unor informaţii false în spaţiul public. Un raport regional dat publicităţii săptămâna aceasta arată că 35% dintre români îi văd pe refugiaţii ucraineni ca pe o ameninţare.

În România trăiau anul trecut 83 de mii de refugiaţi din Ucraina, iar acum mai sunt aproximativ 77 de mii. Aproape trei sferturi sunt femei şi copii. 

Ambasadoarea SUA a apreciat modul în care instituţiile statului român şi organizaţiile nonguvernamentale s-au mobilizat în aceşti doi ani pentru a le oferi sprijin celor care au fugit din calea bombelor.

Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite ale Americii: Începând cu 24 februarie peste 5 milioane de refugiaţi au căutat o formă de protecţie şi siguranţă temporară sau pe termen mai lung în România, iar mulţi dintre ei au tranzitat pe aici prin Gara de Nord (…) Felicit fiecare sector al societății românești pentru eforturile extraordinare depuse pentru a-și ajuta vecinii, oferind hrană, adăpost, asistență medicală. Guvernul României și partenerii din societatea civilă merită o apreciere specială pentru angajamentul lor continuu față de protecția și asistența oferită.

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă: Azi trebuie să ne amintim suferinţa şi impactul asupra populaţiei ucrainene. Şi avem nevoie să se asigurăm că vom continua acest sprijin, vom continua să fim împreună cu ei. Vom continua să ajutăm până când vor avea nevoie. Sper ca data viitoare să sărbătorim sfârşitul războiului. Anul trecut aproximativ 6 600 de refugiaţi din Ucraina şi-au căutat loc de muncă în România, au început să înveţe limba şi au cerut sprijin pentru a se putea integra