Directorii de scoală caută spații pentru „sălile de detenţie”. Ligia Deca, ministrul Educației: Nu este nicio şcoală obligată să aplice această măsură dacă nu o consideră utilă sau dacă nu are resursele necesare pentru ea

Sălile de detenţie pe care şcolile trebuie să le amenajeze ar putea apărea în anexe ale cancelariilor, în foste laboratoare, în birouri dezafectate sau în bibliotecile unităţilor de învăţământ. Directorii caută cu disperare spaţii pentru aceste săli, dar şi reguli în cazul în care unii elevi devin clienţi ai sălilor de detenţie. În mai multe oraşe din ţară identificarea acestor spaţii e o problemă serioasă. Pe de altă parte, ministerul Educaţiei transmite că sălile de detenţie nu sunt obligatorii.

E agitaţie mare în şcoli cu doar câteva zile înainte de deschiderea noului an şcolar. Directorii caută spaţii pentru amenajarea viitoarelor „săli de detenţie”.

DANIELA VOINEA directoarea Şcolii Gimnaziale „Sfinţii Voievozi”: Există două variante, cea în care copiii să meargă în bibliotecă. Există şi un birou care poate fi dezafectat, astfel încât să îi primim. Trebuie să gândim cum se va desfăşura activitatea în continuare dacă vor fi copii care vor face şi intenţionat acest lucru.

La Colegiul I. L. Caragiale din Capitală, sala de detenţie va fi amenajată în anexa cancelariei.

ANDREIA BODEA – directoarea Colegiului Naţional I. L. Caragiale, Bucureşti: Eu am sperat până în ultimul moment că se va renunţa la idee, dar se va reveni la sistemul clasic, acela în care un elev care deranjează ora este invitat să părăsească sala de clasă, dar cu absenţă.

Problema e că multe şcoli abia au spaţii pentru orele de curs. Spre exemplu, Şcoala Gimnazială nr.19 din Brasov este una dintre cele mai aglomerate din municipiu. Are 18 clase de gimnaziu şi 29 de primar.

ADRIANA ŞTIUCĂ-LEFCENCU – director Şcoala Gimnazială nr. 19, Braşov: Au fost tot felul de soluții de criză adoptate, de-a lungul timpului, inclusiv transformarea laboratorului de informatică în sală de clasă, desfiinţarea cancelariei profesorilor şi folosirea ei ca şi spaţiu de clasă. Suntem nevoiţi chiar să mărim numărul de clase care funcţionează în program de după-amiază.

Viitoarea „sală de detenţie” se va numi aici „sală de reflecţie” şi va fi amenjată într-un mic laborator. Primăria recunoaşte că nu poate face minuni peste noapte pentru extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ, aşa că directorii trebuie să se descurce.

SORIN TOARCEA – purtător de cuvânt Primăria Braşov: Vom încerca să îi sprijinim. Aceste investiţii depind foarte mult de specificul fiecărei unități de învățământ. Unele nu au teren necesar să se extindă pe orizontal, altele nu suportă o extindere pe verticală.

VALENTIN BUCUR – purtător de cuvânt ISJ Braşov: Cei peste 5.000 de copii şi elevi care ne-au venit în sistemul de educaţie preuniversitar în municipiul Braşov se înghesuie în unităţile şcolare şi sălile pe care le avem la momentul acesta.

LIGIA DECA – ministrul Educaţiei: Această măsură este o posibilitate pe care şcoala o are. Nu este nicio şcoală obligată să aplice această măsură dacă nu o consideră necesară sau dacă consideră că nu are resursele necesare pentru ea.

Supravegherea elevilor în aceste spaţii cade în sarcina profesorilor de serviciu. Din toamnă începe şi supravegherea audio-video în clase, cu acordul părinţilor şi profesorilor.