Demiteri și demisii în dosarul azilelor groazei: Șeful Autorității pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități și directoarea de la Asistență Socială Sector 3. Aceasta din urmă ar fi anunțat când trimitea controale

Potrivit referatului DIICOT, gruparea condusă de Ștefan Godei a obținut în mai puțin de doi ani peste 3,7 milioane de lei, de la mai multe Direcții de Asistență Socială din Ilfov și de la Sectorul 3. Bărbatul e acuzat că ar fi dispus exploatarea prin muncă a beneficiarilor.
Procurorii DIICOT dau și alte detalii: Godei ar fi cheltuit sume mari pe prostituate, lăutari și droguri și ar fi risipit astfel aproape 5 mii de euro într-o singură noapte.
Datele din anchetă arată că, înaintea controalelor, centrele erau cosmetizate, pentru că administratorii erau informați din timp. De exemplu, înaintea unei verificări a DGASPC Sector 3, Godei le-ar fi cerut angajaților ca centrul și beneficiarii să fie curați și să miroasă frumos. Iar o martoră din dosar a declarat chiar că înaintea controalelor unii rezidenți ar fi fost duși în alte locuri. Inculpații în dosar resping, însă, acuzațiile.
Avocat Andrei Lazăr: „Sunt infracţiuni foarte grave pentru care sunt cercetate persoanele, trafic de persoane, se poate ajunge până la o pedeapsă de la 5 la 12 ani în caz că sunt implicaţi şi funcţonari publici.”
Dacă se vor dovedi, acuzațiile de complicitate cu funcționari publici ar putea explica parțial lipsa de reacție a instituțiilor publice. Ministrul Muncii a explicat cum și cine face controale în astfel de centre.
Marius Budăi: „Un furnizor de servicii sociale care își dorește să se acrediteze depune un dosar cu toate documentele. Pentru a obține o licență provizorie se face și o vizită de către doi inspectori la nivel de AJEPIS (Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, n.red) teritorial. Anual, AJEPIS le verifică îndeplinirea condițiilor și a standardelor minime. […] Eu, ca ministru, nu am dreptul legal de a mă amesteca ]n niciun fel în ceea ce lucrează un inspector social sau un inspector de muncă.”
Ca urmare a dezvăluirilor din anchetă, au început să cadă primele capete. Șeful Autorității pentru Protecția persoanelor cu dizabilități, Mihai Tomescu, a scris pe Facebook că a luat act de cererea premierului de a fi destituit din funcție.
Și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a anunțat că a aprobat suspendarea directoarei DGASPC Sector 3, Mihaela Ungureanu.
A reacționat din nou și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. „Monștrii au adesea chip uman și apar la televizor, se declară chiar credincioși”, a scris pe Facebook Vasile Bănescu. El a acuzat o ‘‘monstruoasă caracatiță publică”.
Între timp, detaliile din referatul DIICOT dau o imagine înfiorătoare despre viața din centre. Beneficiarii ar fi fost exploatați și umiliți. Potrivit documentului, unii dintre ei ar fi fost puși să care peste 200 de găleți cu dejecții din fosa septică a azilului, care refulase. În plus, susțin procurorii DIICOT, membrii grupurilor infracționale îi lăsau fără pensii și ajutoare sociale sau de handicap, iar unii chiar foloseau banii în interes personal.
Specialiștii susțin că realitatea din astfel de stabilimente e greu de verificat. De aceea, în multe țări s-a ajuns la concluzia că azilul nu mai este o instituție viabilă.
Loredana Ivan, conferențiar universitar SNSPA: „Azilul este ceea ce numim noi, sociologii, o instituție totală, e similar casei de copii sau închisorii. În 2050, una din patru persoane în România va avea peste 65 de ani. Dacă se menține sistemul actual de aziluri, pur și simplu, un astfel de sistem e foarte greu de controlat. Deja s-au documentat în alte țări și s-a constatat că nu se poate, pur și simplu, controla cu totul sistemul.”
Gabriel Diaconu, medic psihiatru: „Este posibil ca în România, statul, prin diversele lui subsidiare, să circumstanţieze tortura. Tortura este o crimă împotriva umanităţii.”
Sociologii spun că în alte țări europene, azilele sunt din ce în ce mai des înlocuite cu centre de zi, locuințe sociale pentru vârstnici și servicii de îngrijire la domiciliu.
În caz de urgenţă, apelaţi numărul Telverde 0800 500 333 destinat victimelor violenţei domestice și victimelor traficului de persoane.