Deși petrec o bună parte din viață la job, românii folosesc „puţin din timpul de lucru sau chiar deloc” pentru a discuta cu colegii de muncă
Ultimul studiu al Institutului Național de Statistică, cu aproape 8.2 milioane de respondenți, trage niște concluzii interesante: românii folosesc „puţin din timpul de lucru sau chiar deloc” pentru a discuta cu colegii de muncă. Iar disponibilitatea de a socializa depinde mult de grupa de vârstă.
Analiza INS arată că majoritatea românilor, aproape două treimi, interacționează destul de puțin cu colegii la locul de muncă.
Acest comportament variază considerabil în funcție de vârstă și educație, dar și poziția în cadrul companiei. Spre exemplu, tinerii, cu vârste cuprinse între 15 și 24, împreună cu cei mai în vârstă sunt cei mai puțin comunicativi. Asta în timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani sunt cele mai active în acest sens.
Privind spre educație, cei cu studii superioare se evidențiază printr-o interacțiune mai intensă, în comparație cu cei cu educație medie sau scăzută. Și în ceea ce privește pozițiile de conducere observăm un grad mai mare de comunicare, față de salariați sau lucrători pe cont propriu.
Interesant este și modul în care românii interacționează cu persoanele din afara organizației. Femeile, de exemplu, sunt mult mai active în acest sens, posibil datorită faptului că lucrează în număr mai mare în domenii precum sănătatea sau învățământul. Iar categoria de vârstă 25-34 de ani se distinge, din nou, și aici. Au contact mai mult cu persoane din afara companiei pentru care lucrează.
Dacă ne uităm la utilizarea tehnologiei, surprinzător, studiul arată că o mare parte dintre români, aproximativ două treimi, spun că folosesc dispozitive digitale destul de puțin în scop profesional.
Când vine vorba de nivelul de educație, cei cu studii superioare sunt în fruntea clasamentului, folosind în mod semnificativ mai mult aceste tehnologii în munca lor. Și aici se remarcă diferențe importante între sexe. S-a concluzionat că femeile folosesc tehnologia mai mult pentru munca lor.
Totodată, angajații mai tineri, în special cei din grupa de vârstă 25-34 de ani, sunt mai deschiși să integreze tehnologia în sarcinile lor de zi cu zi.
Aceste date ne oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care mediul de lucru și tehnologia se intersectează în viața profesională a românilor. Este evident că vârsta, educația și genul joacă un rol semnificativ în aceste tendințe, indicând posibile direcții pentru dezvoltarea și adaptarea politicilor de muncă în viitor.