Datoria României, tot mai aproape de 60% din PIB. Mediul de afaceri se așteaptă la noi taxe și impozite

România s-a împrumutat într-o singură lună cu 30 de miliarde de lei, ceea ce face ca datoria țării să fie tot mai aproape de 60% din Produsul Intern Brut. Asta înseamnă rate mai mari inclusiv pentru populație, iar mediul de afaceri se așteaptă la o nouă rundă de creșteri de taxe și impozite, ceea ce va duce la scumpiri, dar și la concedieri în lanț.

Fiecare român datorează peste 11 mii de euro, bani împrumutați de stat. Cu 30% mai mult față de acum 2 ani și de peste 170 de ori mai mult decât acum 3 decenii. Asta înseamnă că țara noastră a ajuns la o datorie record, care se apropie tot mai mult și mai repede de 60% din Produsul Intern Brut.

În doar o singură lună a crescut cu aproape 2 puncte procentuale. În cifre absolute înseamnă că, în această perioadă, datoria României a crescut cu 30 de miliarde de lei.

Radu Ciobanu, profesor de economie, ASE: Finanțarea deficitului bugetar este principala cauză pentru care România este din ce în ce mai îndatorată. Din păcate, nu reușim să ne acoperim cheltuielile bugetare din veniturile pe care le colectăm din taxe și impozite. Și această nevoie este suplimentată prin datorie.

Datorie care frânează creșterea economică, avertizează economiștii.

Veronica Duțu, consultant fiscal: Banii se duc pe plata dobânzilor și a creditelor, nu se duc în investiții, în școli, în spitale, în infrastructură. Înseamnă prețuri mai mari la raft, pentru că această datorie a țării generează, pe termen scurt și pe termen lung, inflație. Înseamnă practic plata unor dobânzi mai mari la împrumuturile ipotecare.

Mediul de afaceri se așteaptă la noi taxe și impozite.

Corneliu Bodea, om de afaceri: Mediul de afaceri se simte astăzi neîndreptățit. Întotdeauna, când apar probleme, probleme de criză la nivel bugetar, crize pe care nu mediul de afaceri le-a provocat, primul loc de unde se iau bani este mediul de afaceri.

Flavius Jakubowicz, consultant fiscal: Statul ar trebui să pună accent pe atragerea fondurilor europene care ne sunt puse la dispoziție prin îndeplinirea fiecărui target și jalon, mai ales din PNRR. Ar trebui să reducem risipele, să reorganizăm cheltuielile și să mutăm resursele către investiții, către zonele productive, consolidarea fiscală printr-o echilibrare foarte bună a bugetului, cu reforme foarte bune și asumate.

Statului, însă, îi este greu să își gestioneze veniturile. În primele nouă luni din 2025, deficitul bugetar a crescut la 102,4 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Plățile cu dobânzile, de exemplu, au înregistrat un salt spectaculos în primele nouă luni din 2025 față de 2024: 7%, față de 5,2% cât era anul trecut.