Curtea Penală Internațională emite mandate de arestare pentru doi comandanți ruși, acuzați de crime de război și acte inumane
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare împotriva înalților comandanți ruși Serghei Ivanovici Kobylash și Viktor Nikolaevici Sokolov pentru că ar fi comis crime de război în cadrul invaziei ruse în Ucraina, scrie The Kyiv Independent. În urmă cu un an, Curtea a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, acuzat de deportarea de copii ucraineni.
„Dl Serghei Ivanovici Kobylash, născut la 1 aprilie 1965, general-locotenent în cadrul Forțelor Armate Ruse, care, la momentul respectiv, era comandantul Aviației cu rază lungă de acțiune a Forțelor Aerospațiale, și dl Viktor Kinolaievici Sokolov, născut la 4 aprilie 1962, amiral în cadrul Marinei ruse, care, la momentul respectiv, era comandantul Flotei Mării Negre, sunt fiecare dintre ei presupus a fi responsabili de crima de război de a îndrepta atacuri împotriva unor obiective civile și de crima de război de a provoca vătămări accidentale excesive ale civililor sau de a deteriora obiective civile, precum și de crima împotriva umanității de acte inumane”, spune Curtea Penală Internațională.
Potrivit CPI, există motive rezonabile de a crede că cei doi poartă răspunderea pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele aflate sub comanda lor împotriva infrastructurii electrice ucrainene cel puțin din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023.
„În acest interval de timp, a existat o presupusă campanie de lovituri împotriva a numeroase centrale și substații electrice, care au fost efectuate de forțele armate ruse în mai multe locații din Ucraina. Camera preliminară II a constatat că există motive rezonabile de a crede că presupusele lovituri au fost îndreptate împotriva unor obiecte civile, iar pentru acele instalații care ar fi putut fi calificate drept obiective militare la momentul relevant, prejudiciile și daunele civile accidentale preconizate ar fi fost în mod clar excesive față de avantajul militar anticipat”, spun judecătorii Curții de la Haga.
„Camera preliminară II a considerat, de asemenea, că presupusa campanie de lovituri se califică drept un comportament care implică comiterea multiplă de acte împotriva unei populații civile, în conformitate cu o politică de stat, în sensul articolului 7 din Statut. Ca atare, există motive rezonabile de a crede că suspecții poartă, de asemenea, răspunderea pentru crima împotriva umanității de „alte acte inumane […] care cauzează în mod intenționat mari suferințe sau vătămări grave ale corpului sau ale sănătății mentale sau fizice”, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (k) din Statutul de la Roma”, se explică în comunicat.
Procurorii ucraineni investigau deja posibile crime de război după campania de iarnă de lovituri aeriene asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. Rusia neagă faptul că vizează în mod deliberat infrastructura civilă din Ucraina, afirmând că toate atacurile sale au ca scop reducerea capacității de luptă a Kievului.