Curtea Constituțională a României a admis obiecțiile ÎCCJ și AUR: Legea referitoare la plata pensiilor private, neconstituţională. Argumentele CCR

Curtea Constituțională a admis sesizările depuse de instanţa supremă și de AUR pe Legea privind plata pensiilor private. Actul normativ invalidat de CCR prevedea că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani. Excepţie făceau bolnavii oncologici şi persoanele cu venituri foarte mici. CCR a considerat că sunt neconstituționale prevederile care includ discriminarea pozitivă a bolnavilor cu afecțiuni oncologice, care şi-ar fi putut retrage toţi banii într-o tranşă, față de cei cu alte boli cu risc vital imediat.

Curtea Constituțională a României (CCR), cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând AUR și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituționale.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că prevederile art. 3 alin. (1) pct. 15 și 23, art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d) și e), art. 5 alin. (1) lit.g, art. 7 alin. (1), art.8 lit.b), art.9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin.(1) lit.b), art. 13 alin.(1), art. 18 alin. (2) lit.b), art.20 alin.(2), art.21 lit. a), b) și c), art.22 alin.(1), art.28 alin.(1) lit.i), art.39, art. 43, art. 44 alin. (5), art. 51, art.54, art.55 alin.(1), (3) și (4), art.56, art.60, art.66, art. 67 alin.(6), art. 101 alin. (2), art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) și c) și alin.(5) din Legea privind plata pensiilor private, precum și legea menționată, în ansamblul său, sunt constituționale, în raport de criticile formulate.

Conform sursei citate, Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.

În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”, a transmis CCR într-un comunicat de presă.

Argumentele CCR

–         Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic.

–         Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

–         Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.

–         În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție.

Judecătorii Instanţei supreme au sesizat CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II şi III.

Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.

Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.

Judecătorii de la Instanţa supremă, convocaţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la mai multe aspecte de neconstituţionalitate.

Potrivit magistraţilor, cetăţenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie şi este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.

Magistraţii susţin că din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate şi nici principiile legalităţii şi proporţionalităţii în reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.

Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ, susţinând că “Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din Pilonul II şi III”.

“Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat ‘pentru’ adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% – 0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”, susţinea AUR.