Cum vrea România să reducă deficitul. Guvernul mizează pe o creștere a veniturilor bugetare, printr-o absorbție mai eficientă a fondurilor europene și pe o colectare mai eficientă a taxelor

Bugetul României pentru 2025 a fost construit cu obiectivul clar de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB, o scădere semnificativă față de 8,6% în 2024. Cu toate acestea, succesul acestei strategii depinde de stabilitatea politică internă și de gestionarea provocărilor economice externe, arată analiza Romanian Economic Monitor (RoEM).

Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România continuă să aibă venituri și cheltuieli bugetare semnificativ mai mici. Datele RoEM indică faptul că, în ultimii 20 de ani, veniturile bugetare ale României au reprezentat doar 30-35% din PIB, mult sub media UE de aproximativ 45%. De asemenea, cheltuielile bugetare au fost constant mai mici, dar diferența s-a accentuat în 2024 din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale, fără o creștere corespunzătoare a veniturilor.

Pentru a atinge obiectivul de reducere a deficitului, guvernul mizează pe o creștere a veniturilor bugetare de la 32,6% la 34,9% din PIB, printr-o absorbție mai eficientă a fondurilor europene și o colectare mai eficientă a taxelor, fără a impune creșteri drastice de impozite. Pe partea de cheltuieli, acestea ar urma să crească marginal, de la 41,2% la 41,9% din PIB, cu accent pe reducerea costurilor administrative și menținerea pensiilor și salariilor la nivelul anului 2024.

Analiștii RoEM avertizează că implementarea acestor măsuri nu este lipsită de riscuri. Pe plan intern, o guvernare instabilă ar putea afecta capacitatea de a menține disciplina fiscală, ceea ce ar putea determina un deficit bugetar chiar mai mare decât cel estimat. Pe plan extern, slăbiciunea economiei europene, taxele vamale impuse de SUA și alți factori geopolitici pot influența negativ economia românească.
Un aspect esențial evidențiat de raport este nivelul redus al impozitelor colectate în România față de media UE.

Impozitele pe consum și pe veniturile salariale au fost constant printre cele mai scăzute din Europa, iar eficiența colectării taxelor rămâne o problemă majoră. Potrivit RoEM, în ultimii 20 de ani, doar Irlanda și Malta au avut venituri bugetare mai mici ca procent din PIB, dar aceste state au contexte economice specifice care compensează acest decalaj.

România are șansa de a reduce deficitul bugetar și de a-și stabiliza economia, dar succesul depinde de capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele, de a crește veniturile fără a introduce taxe suplimentare drastice și de a controla cheltuielile. Analiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri ferme și nu există stabilitate politică, deficitul ar putea crește și mai mult, afectând credibilitatea și economia României pe termen lung.