Cum s-a implicat Rusia în susținerea lui Puigdemont pentru a rupe Catalonia de Spania

Dezvăluirile cotidianului spaniol El Mundo arată cum o amplă rețea de spioni a gravitat în jurul mișcării secesioniste catalane conduse de Carles Puigdemont.

Emisarii lui Putin nu s-au ferit să ofere un ajutor de 500 miliarde de dolari din partea Rusiei pentru susținerea viitorului stat catalan după ruptura regiunii de Spania și chiar 10.000 de militari care ar fi trebuit să apere independența proaspetei Republici Catalonia de trupele Madridului.

Parlamentul European (PE) și-a exprimat săptămâna trecută, într-o Rezoluție, „profunda îngrijorare cu privire la campaniile de dezinformare pe scară largă ale Rusiei în Catalonia, precum și cu privire la presupusele contacte intense (…) dintre actorii responsabili de interferența rusă în mișcarea de independență”.

Potrivit Rezoluției PE, forul european „solicită autorităților judiciare competente să investigheze în mod eficient legăturile deputaților europeni presupus a fi asociați cu Kremlinul și cu încercările Rusiei de a destabiliza și de a interveni în UE și în statele sale membre” și „deplânge toate atacurile asupra judecătorilor care investighează orice activitate de interferență”.

Textul nu face referire doar la Catalonia și Spania, ci și la implicarea Rusiei în susținerea unor mișcări politice și politicieni din state ale Uniunii Europene, precum Slovacia, Franța, Letonia etc.

Numele lui Putin apare pe un document interceptat de magistrații spanioli de la oamenii lui Carles Puigdemont

Însă cazul menționării regiunii catalane este interesant deoarece el apare menționat de Parlamentul European la doar câteva zile după o dezvăluire de impact a cotidianului iberic El Mundo.

Investigația citează date din anchetele oficiale ale justiției spaniole, care anchetează legăturile liderilor separatiști cu Rusia.

Citește și: Parlamentul spaniol va vota joi reînvestirea lui Pedro Sanchez. Premierul are sprijinul formațiunii liderului separatist Carles Puigdemont

Ziarul prezintă facsimile ale unor documente din anchetă interceptate la sediile a două asociații pro-independență apropiate de guvernul regional catalan – Generalitat de Catalunya.

Judecătorul cere să se investigheze conținutul unui document în care apar cuvintele „Putin” și „finançament” (finanțare), scrie El Mundo.

”Mii de soldați ruși pentru a apăra Republica Catalană. O investiție de un miliard de dolari din partea Kremlinului pentru a proteja finanțele unei Catalonii independente. Emisari ai lui Putin care să obțină acces la reședința oficială a lui Carles Puigdemont din Barcelona. Un avocat chilian trimis la Moscova pentru a se întâlni cu unul dintre cei mai mari șefi mafioți din Rusia pentru a finanța, potrivit The New York Times, cauza separatistă.

Un spion rus cu acreditare de europarlamentar leton care l-a vizitat pe Junqueras (n.r. – lider al partidului separatist ERC) în închisoarea Estremera. Un bolnav de cancer care a lăsat o datorie de 19.000 de euro într-o clinică din Barcelona și a murit la sosirea în Rusia…

Acestea sunt câteva dintre personajele care gravitează în jurul ruso-sferei implicate în proces (n.r. – operațiunea pentru desprindere a Cataloniei de Spania, pusă la cale prin referendumul ilegal de independență organizat de autoritățile din Barcelona la 1 octombrie 2017)”, scrie în debutul anchetei publicate de El Mundo.

Cum s-a implicat Rusia în susținerea lui  lui Puigdemont pentru a rupe Catalonia de Spania

Acum două săptămâni, scriu jurnaliștii cotidianului spaniol, șeful Tribunalului de Instrucție numărul 1 din Barcelona, Joaquín Aguirre, a fost de acord să prelungească ancheta în așa-numitul „caz Voloh”.

Este vorba despre o investigație asupra presupuselor legături cu Rusia ale liderilor catalani pro-independență, cu scopul de a obține sprijinul Kremlinului în procesul separatist care a dus la referendumul ilegal din 1 octombrie  2017.

Justiția spaniolă anchetează de asemenea și ce s-a întâmplat în timpul protestelor care au avut loc ulterior referendumului de indepedență, odată cu apariția unor organizații civice catalane pro-independență precum a Comitetelor pentru Apărarea Republicii (CDR) sau Tsunami Democratic. Aceasta din urmă este acuzată nici mai mult nici mai puțin decât de terorism, după ce manifestanții anti-Spania au luat cu asalt marele aeroport El Prat, din Barcelona, atunci când un cetățean a murit în urma unui atac de cord.

Judecătorul Aguirre a arătat, într-o ordonanță că, potrivit probelor de la dosar, Rusia a oferit „sprijin economic și militar” anturajului lui Puigdemont în încercarea de a destabiliza „democrația și Uniunea Europeană”.

Citește și: Manifestație de amploare a Opoziției din Spania față de pactul Guvernului Sanchez cu separatiștii. ”Terorismul nu poate fi amnistiat”

Judecătorul, pe baza diferitelor convorbiri interceptate, spune că liderul catalan Carles Puigdemont (condamnat și fugit în Belgia, înainte de a primi pedeapsa pentru acțiunea de declarare a independenței Cataloniei) a fost îndemnat de avocatul său, Gonzalo Boye, „să nu critice activitatea lui Putin în ceea ce privește disidentul rus Aleksei Navalnîi” sau „să nu-l critice pe președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko”, scriu jurnaliștii de la El Mundo.

Potrivit judecătorului Aguirre, fostul lider al guvernului regional catalan Carles Puigdemont și cercul său apropiat au întreținut ‚relații personale strânse” cu membri ai serviciilor secrete rusești și cu politicieni de extremă dreapta din Germania și Italia.

„În dosar apar cel puțin nouă spioni sau persoane apropiate Kremlinului, deși lista de nume rusești este mai lungă în cazul Voloh”, dezvăluie El Mundo, care prezintă investigațiile rușilor urmăriți pentru legături cu acțiunile separatiste catalane.

Lista rușilor urmăriți de justiția spaniolă pentru legăturile cu separatiștii catalani

NIKOLAY SADOVNIKOV. „Pe 13 mai 2018 (…), poliția germană a arestat un cetățean rus în apropiere de Berlin pentru a-l interoga cu privire la vizitele sale la Barcelona cu câteva luni înainte. Mai exact, acestea au avut loc în octombrie 2017, la câteva zile după referendumul pentru independență.

Bărbatul arestat se numește Nikolay Sadovnikov, identificat drept un fost consilier al Ministerului rus de Externe. Este vorba despre un „emisar” al Kremlinului și un fost diplomat rus care, potrivit serviciilor secrete franceze, a acționat ca „un actor al diplomației din umbră la ordinele directe ale lui Vladimir Putin”.

Investigația arată că, în toamna anului 2017, Sadovnikov s-a întâlnit cu președintele catalan de atunci, Carles Puigdemont. Rusul i-ar fi oferit lui Puigdemont sprijinul lui Vladimir Putin pentru secesiunea Cataloniei, în schimbul unor favoruri în viitoarea Republică Catalană, cum ar fi o legislație favorabilă privind criptomonedele pentru a destabiliza economiile occidentale. Această vizită a lui Sadovnikov a fost monitorizată de agenții spanioli de la Centrul Național de Informații (CNI).

În timpul întâlnirii, acesta ar fi oferit Cataloniei aproximativ 10.000 de soldați ruși pentru a susține independența prin forță. – dacă va fi necesar în cazul unui răspuns militar din partea statului spaniol- și pentru a ajuta finanțele publice ale viitorului stat catalan independent cu o investiție de 500 de miliarde de dolari din partea Rusiei.

Reuniunea respectivă a avut loc pe 26 octombrie 2017. Trecuse aproape o lună de la referendumul pentru ruperea de Spania. A fost o zi plină de nervi și incertitudine, cu apeluri și întâlniri continue între liderii mișcării pro-independență, scriu jurnaliștii.

Sadovnikov a aterizat la Barcelona la ora 15:44. Zborul său, operat de Aeroflot, plecase de la Moscova. Înainte de a se întâlni cu Sadovnikov, Puigdemont a primit un mesaj de la Víctor Terradellas, promotor al Platformei pentru Suveranitate și fost secretar pentru relații internaționale al Convergencia Democrática de Cataluña (CDC), un alt partid pro-independență.

„La ora 5 vine emisarul lui Putin”, i-a spus Terradellas lui Puigdemont.

„Ne aflăm la ușa palatului [referindu-se la Palau de la Generalitat – sediul guvernului regional din Barcelona].” (…)

„Urcați la Canonges (n.r. – reședința oficială a președinților catalani)”, a răspuns Puigdemont.

Îngrijorarea cu privire la prieteniile susținătorilor catalani pro-independență a fost larg răspândită în întreaga Uniune Europeană. De aceea, șapte luni mai târziu, în timp ce zbura spre Berlin, Nikolai Sadovnikov a aflat că serviciul secret spaniol, CNI, avea imagini de la întâlnirea sa cu Puigdemont. Agenții germani, informați despre vizitele emisarului rus la Barcelona, l-au reținut cu acea ocazie.

SERGEY MOTIN. Cu doar o zi înainte de întâlnirea din 25 octombrie 2017, a avut loc o alta, tot cu Puigdemont. La ambele a participat și fostul primar al Barcelonei, Elsa Artadi (partidul Junts al lui Puigdemont), după cum a explicat judecătorului care investiga legăturile rusești cu mișcarea de independență, câțiva ani mai târziu, însuși Victor Terradellas.

Pentru a minimiza importanța întâlnirilor și pentru a arăta că Generalitat (n.r. – guvernul regional din Barcelona) nu a avut nimic de-a face cu ele, Terradellas (omul lui Puigdemont) i-a spus magistratului că întâlnirile au fost programate la cererea sa, deoarece „a mers pe cont propriu”, și fără ca Puigdemont să le fi ordonat sau comandat, scrie El Mundo.

În cadrul acestei prime întâlniri, Puigdemont s-a întâlnit cu Serghei Motin, alt cetățean rus care, între timp, a decedat.

Motin i-a prezentat lui Puigdemont ideea sa de a transforma Catalunia într-un paradis pentru criptomonede. Acesta i-a vorbit liderului catalan despre o „Elveție din sudul Europei”.

Motin dădea impresia că are contacte bune la Moscova și că este apropiat de Kremlin. Cu un trecut militar, el a fost director al Abianne Limited, o firmă cu sediul la Moscova și cu un birou în Insulele Virgine Britanice. Nu se cunosc detaliile specifice ale conversației pe care acesta a avut-o cu Puigdemont.

Ceea ce se știe este datoria pe care a lăsat-o într-o clinică din Barcelona, câteva luni mai târziu. În mai 2018, el a călătorit din nou la Barcelona. La acel moment era deja bolnav de cancer pulmonar. Víctor Terradellas, cu care se întâlnise deja cu Puigdemont la reședința președintelui catalan, a făcut demersurile necesare pentru ca Motin să fie internat la Clínica Diagonal, în capitala catalană.

Motin a stat cinci zile la terapie intensivă.

La o lună după internare, pe 24 iunie 2018, Motin a părăsit clinica și s-a îmbarcat într-un zbor spre Moscova. El a lăsat o datorie, niciodată achitată, de 19.842,40 euro.

A murit la scurt timp după aceea, mai scrie El Mundo.

VASILI KRISTOFOROV. Gonzalo Boye, avocatul lui Carles Puigdemont și, se pare, artizanul unei părți din textul decretului actual de amnistie negociat între guvernul de la Madrid și Junts (partidul lui Puigdemont), s-a întâlnit în februarie 2020 cu Vasili Kristoforov, unul dintre șefii de vârf ai mafiei ruse, mai scrie El Mundo.

Acest lucru a fost dezvăluit de The New York Times în vara anului 2021. Ziarul american și-a bazat informațiile pe un raport al serviciilor secrete din mai multe țări ale Uniunii Europene.

Întâlnirea, care a avut loc la Moscova și ar fi avut ca scop, potrivit acestor informații, implicarea acestui șef mafiot în crearea unui canal secret de finanțare a obiectivelor secesioniste ale guvernului pro-catalan.

În toamna anului 2019 (la doi ani după referendumul ilegal din 1 octombrie 2017), protestele față de condamnarea liderilor separatiști au dus la puternice revolte și la crearea mișcării cunoscute sub numele de Tsunami Democràtic.

Printre acțiunile acestei grupări clandestine s-au numărat ocuparea în forță și sabotarea aeroportului El Prat (de aici, anchetarea ei pentru terorism), precum și blocarea autostrăzii care duce la granița dintre Spania și Franța, la La Junquera.

Raportul dezvăluit de The New York Times a indicat că Rusia se afla în spatele organizării Tsunami Democràtic. Până în toamnă, mișcarea separatistă și-a pierdut din avânt.

Departamentul Trezoreriei SUA l-a inclus pe Kristoforov pe lista sa de infractori în anul 2017, el fiind unul dintre principalii reprezentanți ai mafiei rusești în lume, cu interese internaționale de spălare de bani sau de trafic de droguri.

El a făcut parte din organizația Воры в законе (Hoți în lege). Aceasta este una dintre cele mai periculoase grupări din Europa. Membrii săi inițiali erau deținuți din fosta Uniune Sovietică, mai dezvăluie El Mundo.

ZAKHARY KALASHOV. Șeful lui Kristoforov în fruntea organizației Воры в законе era Zahari Kalashov. Judecătorul Aguirre a dat peste numele său tocmai datorită avocatului lui Puigdemont.

Instructorul cazului Voloh a trimis la instanțele din Madrid o discuție între avocatul Gonzalo Boye și José Luis Alay, fostul șef de cabinet al lui Puigdemont, care este și el cercetat judiciar în acest caz.

Magistratul a cerut unui judecător din Madrid să investigheze dacă Kalașov a beneficiat de un tratament favorabil la Audiencia Nacional (n.r. – Înalta Curte de Justiție a Spaniei), așa cum susținea chiar avocatul Boye.

Prin intermediul unui raport al Guardia Civil din august 2021, judecătorul a citit o serie de mesaje pe care Boye le-a schimbat cu Alay, găsite într-un iPhone 8 confiscat de la mâna dreaptă a lui Puigdemont, când a fost arestat în octombrie 2018.

Mai întâi, Boye și Alay vorbesc despre un miting organizat de 200 de persoane în centrul Barcelonei, în semn de solidaritate cu cetățenii din Belarus. Alay îi spune avocatului lui Puigdemont: „Este sectorul antirusesc de la noi”.

O zi mai târziu, au vorbit despre Zahari Kniazevich Kalashov, un georgian de 68 de ani, șef al mafiei rusești care a fost condamnat de justiția spaniolă la șapte ani și jumătate de închisoare pentru spălare de bani și la o amendă de 20 de milioane de euro.

Alay i-a trimis o fotografie cu trei bărbați pe o plajă din Dubai, printre care se afla și Kalashov. Boye a spus că acesta era un om foarte periculos.

Avocatul a declarat că fostul magistrat Javier Gómez de Liaño a făcut manevre pentru a obține reducerea pedepsei clientului său la Audiencia Nacional.

„Plătind mulți, foarte mulți bani”, i-a explicat Boye lui Alay, „au obținut ca sentința să fie puțin sub jumătate din pedeapsa impusă, astfel încât l-au lăsat să fie liber până când face apel. Aceasta a fost înțelegerea.”

Judecătorul din Madrid a decis să nu investigheze acest presupus tratament favorabil, pe care biroul lui Gómez de Liaño l-a negat categoric. Ceea ce a reieșit clar din aceste conversații a fost că Alay era preocupat de anumiți cetățeni care aveau legături cu mafia rusă și că a întrebat despre aceștia pe avocatul șefului său, Carles Puigdemont, care, într-un final a devenit șeful său.

TATJANA ZDANOKA. Săptămânile trecute, o investigație realizată de un grup de media internațional, care cuprinde printre altele The Insider și Re:Baltica, a dezvăluit că Tatjana Zdanoka, membră letonă a Parlamentului European, a lucrat cel puțin 13 ani pentru serviciul de informații rusesc, FSB.

Legătura a fost dovedită de e-mailurile schimbate între 2004 și 2013 cu un agent FSB. Ea a recunoscut veridicitatea acestor e-mailuri, dar a negat că ar fi avut cunoștință de legăturile interlocutorului său cu serviciile secrete rusești.

Zdanoka a fost un aliat puternic al mișcării catalane pro-independență în timpul referendumului ilegal din 1 octombrie 2017.

Ea a fost în ziua votării independenței la Barcelona, acreditată de Generalitat de Catalunya (n.r. – guvernul regional condus înainte de Carles Puigdemont). A fost invitată de Raül Romeva, ministrul Afacerilor Externe și Relațiilor Instituționale al Generalitat. Romeva a fost însărcinat cu „primirea oaspeților străini”.

Pe rețelele sociale, Tatjana Zdanoka a apărat referendumul ca fiind „obligatoriu din punct de vedere juridic”. Ea este europarlamentar din partea partidului Uniunea Letonă a Rușilor (LKS) și a făcut parte din grupul Alianței Libere Europene (EFA)/Greens.

În aprilie 2022, ea a devenit europarlamentar neafiliat, ca și Puigdemont, după ce a apărat invazia rusă în Ucraina. Partidul ei a fost expulzat din coaliție.

Tatjana Zdanoka a călătorit în Spania pentru a-i vizita pe liderii procés (n.r. – așa cum a fost denumită, în limbaj catalan, acțiunea privind desprinderea de Spania) când aceștia se aflau în închisoare la Estremera (Madrid).

Ea s-a întâlnit cu Oriol Junqueras și Joaquim Forn, lideri catalani condamnați pentru referendumul ilegal. Europarlamentara letonă a fost însoțită de euro-deputați separatiști catalani precum Jordi Solé și José María Terricabras.

KOBA SHERMAZASHIVILI. Acesta este un alt nume care apare în ordinul de extindere a „cazului Voloh”. Este un alt mafiot ruso-georgian important, a cărui organizație a fost destructurată în Spania în 2010, datorită operațiunii Java.

De asemenea, a fost arestat în 2016 în Elveția pentru tentativă de omor, spălare de bani, posesie ilegală de arme, falsificare de carduri de credit, fraudă și uz de fals.

Shermazashivili a lucrat îndeaproape cu liderul mafiei ruso-georgiene din Spania, Kakhaber Shushanasvili, care a fost arestat la Barcelona în cadrul aceleiași operațiuni.

În urma arestării sale, judecătorul Fernando Grande-Marlaska, în prezent ministru de interne, i-a trimis la închisoare pe toți membrii organizației. În cele din urmă, 13 dintre cei 19 acuzați au fost condamnați la pedepse cuprinse între 1 an și aproape 21 de ani de închisoare.

Judecătorul Aguirre dă asigurări că Shermazashivili este un alt mafiot de care au fost legați separatiștii catalani.

EVGENI PRIMAKOV. Numele său apare, de asemenea, în ordinul judecătorului Aguirre.

El spune că, „probabil”, Gonzalo Boye a călătorit și el la Moscova pentru a se întâlni cu Primakov, împreună cu Alay.

În 2020 a fost numit șef al Biroului de Relații Internaționale al Kremlinului. El provine dintr-o familie renumită în Rusia. Bunicul său a devenit ministru de externe și a fost, de asemenea, șef al Serviciului de Informații Externe.

ALEXANDER DMITRENKO. Cu Puigdemont deja în afara Spaniei după mandatul de arestare, fostul președinte fugar și-a continuat contactele cu Rusia, potrivit anchetei Guardia Civil.

Avocatul său ar fi Alexander Dmitrenko, un om de afaceri rus stabilit la Barcelona, pe care CNI (serviciul secret spaniol) l-a indicat ca fiind spion. Dmitrenko a comunicat cu Puigdemont prin intermediul șefului său de cabinet, José Luis Alay.

Mai mult, Guardia Civil a dovedit într-un raport aflat în mâinile judecătorului de instrucție că activitatea lui Alay cu Moscova era plătită din bani publici. În prezent, Alay este directorul biroului lui Puigdemont în calitate de fost președinte al Generalitat.

Puigdemont, de la Bruxelles, i-a cerut lui Alay să organizeze o întâlnire cu Dmitrenko în sudul Franței. Întâlnirea nu a avut loc de teamă că Poliția Națională va afla.

Jordi Puigneró, ministrul pentru Politici Digitale și Administrație Publică până în 2022, era așteptat să participe la această întâlnire.

ARTIOM LUKOIANOV. Un alt contact folosit de Alay, șeful de cabinet al lui Puigdemont, a fost cel al lui Artiom Lukoianov, fiul adoptiv al lui Vladislav Surkov, fost șef adjunct al administrației prezidențiale și șef de cabinet al Kremlinului, supranumit „cardinalul gri” și considerat a fi un consilier al lui Putin.

Odată cu aprofundarea negocierilor actuale Junts-PSOE (între partidul lui Puigdemont și cel socialist, condus de premierul Pedro Sanchez, aflat azi la putere în Spania cu ajutorul voturilor grupării lui Puigdemont) privind amnistia liderilor catalani condamnați, instituțiile europene urmăresc în detaliu două lucruri: terorismul (de care este acuzată organizația Tsunami Democratic, care, potrivit anchetatorilor spanioli, a beneficiat de sprijinul Rusiei) și tot ce ține de relațiile lui Carles Puigdemont și ale anturajului său cu Moscova.