Cum ajută Vestul Rusia să-și finanțeze războiul împotriva Ucrainei

Rusia continuă să câștige miliarde din exporturile de combustibili fosili către țările occidentale, ceea ce contribuie la finanțarea invaziei sale de amploare în Ucraina – aflată acum în al patrulea an.

De la începutul invaziei, în februarie 2022, Rusia a câștigat de peste trei ori mai mulți bani din exporturile de hidrocarburi decât a primit Ucraina sub formă de ajutoare din partea aliaților săi.

Date analizate de BBC arată că aliații occidentali ai Ucrainei au plătit Rusiei mai mult pentru combustibili decât au oferit Ucrainei în sprijin financiar.

Activștii spun că guvernele din Europa și America de Nord trebuie să facă mai mult pentru a opri ca petrolul și gazele rusești să alimenteze războiul din Ucraina.

Cât câștigă Rusia în continuare?

Veniturile obținute din vânzarea de petrol și gaze sunt esențiale pentru menținerea în funcțiune a mașinii de război rusești.

Petrolul și gazele reprezintă aproape o treime din veniturile bugetare ale Rusiei și peste 60% din exporturile sale.

După invazia din 2022, aliații Ucrainei au impus sancțiuni: SUA și Marea Britanie au interzis petrolul și gazele rusești, iar UE a interzis importul de petrol rusesc transportat pe mare – dar nu și gazul.

Totuși, până pe 29 mai 2025, Rusia câștigase peste 883 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili, inclusiv 228 miliarde de la țările care au impus sancțiuni, potrivit Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA).

Din această sumă, 209 miliarde de euro au venit de la state membre ale UE.

Statele UE au continuat să importe gaz rusesc prin conducte până când Ucraina a oprit tranzitul în ianuarie 2025. Totuși, petrolul rusesc este în continuare pompat în Ungaria și Slovacia, iar gazul rusesc ajunge în Europa în cantități crescute prin Turcia — cu un salt de 26,77% în primele două luni ale lui 2025 față de aceeași perioadă din 2024.

Deși Vestul a încercat să reducă dependența, în 2024 veniturile Rusiei din combustibili fosili au scăzut doar cu 5% față de 2023, iar volumele exportate cu 6%.

Veniturile din exportul de petrol brut au crescut cu 6%, iar cele din gaz transportat prin conducte cu 9%.

Exporturile de GNL (gaz natural lichefiat) au atins niveluri record, jumătate din ele fiind destinate Uniunii Europene.

Potrivit șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, alianța nu a impus „cele mai dure sancțiuni” asupra petrolului și gazelor rusești deoarece unele state membre se tem de o escaladare a conflictului și pentru că, pe termen scurt, combustibilii ruși sunt „mai ieftini”.

Importurile de GNL nu au fost incluse în cel mai recent pachet de sancțiuni (al 17-lea), dar UE are un plan de a renunța complet la gazul rusesc până la sfârșitul lui 2027.

„Portița rafinăriilor”

Pe lângă vânzările directe, o parte din petrolul rusesc ajunge în Vest după ce este procesat în țări terțe, prin așa-numita „portiță a rafinării” – adesea amestecat cu petrol din alte surse.

CREA identifică șase „rafinării-spălătorie”: trei în Turcia și trei în India, care procesează petrol rusesc și vând produsele rezultate țărilor care au impus sancțiuni. Aceste rafinării au folosit petrol rusesc în valoare de 6,1 miliarde de euro pentru a produce combustibili exportați către Vest.

Ministerul Energiei din India a criticat raportul CREA, numindu-l „un efort înșelător de a păta imaginea Indiei”.

Analistul CREA, Vaibhav Raghunandan: „Toată lumea știe de această portiță. Este complet legală. Toți sunt conștienți, dar nimeni nu face nimic serios pentru a o închide”.

Occidentul are pârghii, dar le folosește timid

Fostul ministru adjunct al energiei din Rusia, Vladimir Milov, acum opozant vocal al lui Putin, afirmă că sancțiunile asupra comerțului cu hidrocarburi rusești ar trebui aplicate mai strict — în special plafonul de preț al G7, despre care spune că „nu funcționează”.

El avertizează că reorganizarea administrației americane sub Donald Trump va slăbi agențiile responsabile cu aplicarea sancțiunilor, precum Trezoreria SUA sau OFAC.

Milov consideră că flota-fantomă a Rusiei, formată din tancuri petroliere care ocolesc sancțiunile, trebuie monitorizată și sancționată constant: „Este ca o operație chirurgicală complicată – trebuie aplicate sancțiuni noi periodic: pe vase, companii-fantomă, comercianți, asiguratori etc”.

Ce ar putea funcționa?

Activista Mai Rosner de la Global Witness spune că „interzicerea importurilor de GNL rusesc și închiderea portiței rafinăriilor sunt pași esențiali pentru a rupe complet legăturile Vestului cu hidrocarburile rusești”.

Potrivit lui Raghunandan de la CREA, „UE ar putea renunța ușor la GNL-ul rusesc. Doar 5% din consumul UE vine din Rusia. Ar afecta Rusia mult mai mult decât pe consumatorii europeni”.

Planul lui Trump privind prețul petrolului – respins de experți

Unii experți au respins ideea lui Donald Trump că războiul din Ucraina s-ar putea încheia dacă OPEC ar reduce prețul petrolului.

„La Moscova se râde de această idee. Cei care ar suferi cel mai mult ar fi producătorii americani de șisturi, care sunt cei mai puțin competitivi din lume”, susține Vladimir Milov.

Vaibhav Raghunandan: „Costul de producție al petrolului rusesc e mai mic decât cel al țărilor OPEC. Dacă scad prețurile, OPEC suferă înaintea Rusiei. Asta a mai fost încercat și a dus la conflicte între SUA și Arabia Saudită”.

Un paradox periculos

Rosner concluzionează: „Suntem într-o situație în care finanțăm agresorul unui război pe care îl condamnăm, dar în același timp finanțăm și rezistența împotriva acelui război.
Această dependență de combustibili fosili ne lasă la mila piețelor energetice și a dictatorilor ostili”.