Îndeplinirea jalonului din PNRR legat de reforma pensiilor magistraţilor, până la data de 28 noiembrie, va ţine de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii va reacţiona după ce coaliţia de guvernare va pune pe masă propunerea, cât mai rapid, săptămâna viitoare, a declarat joi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
“Ce vă pot spune legat de cererea de plată 3 este că, inclusiv astăzi, în Guvern, am discutat de un posibil calendar şi acţiunile care ar trebui să fie urmărite pentru acest jalon legat de pensiile magistraţilor. Nu o să mă mai pronunţ şi eu pe acest subiect, ştiţi cu siguranţă că totul va ţine de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii va reacţiona după ce noi punem pe masă propunerea, cât mai rapid, săptămâna viitoare. CSM va putea alege să tergiverseze şi să folosească tot termenul de 30 de zile – acela nu va fi neapărat un exerciţiu de bună-credinţă, dar ăsta este termenul, sau va putea alege să susţină interesul României şi al tuturor românilor şi anume să încercăm să recuperăm aceşti bani. Avizul se poate da până la urmă şi în 24 de ore“, a precizat Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei Executivului.
În context, el a fost întrebat dacă privitor la această reformă a magistraţilor România ar putea să renegocieze la nivelul Comisiei Europene suma de 230 de milioane de euro pe care ţara noastră riscă să o piardă prin neîndeplinirea jalonului.
“Lucrurile sunt foarte clare, foarte clare. În forma pe care o propusese Guvernul Bolojan – bifam acest jalon. Fără această reformă nu bifăm acest jalon. Nu se poate negocia termenul de 28. Pe partea de conţinut, nu ai ce să negociezi. Practic, trebuie să propui ceva Comisiei Europene, care să îndeplinească cerinţele pe care le-ai asumat în reformă. Nu sunt nişte lucruri pe care să ni le fi impus cineva, sunt nişte lucruri pe care noi, România, le-am asumat ca parte a unui exerciţiu legat de sustenabilitatea finanţelor publice şi echitatea salarială, echitatea sistemului de pensii. Deci, ca să fie foarte clar, am auzit inclusiv propuneri în cursul zilei de ieri în care era ideea să facem un fel de acord că, de fapt, am îndeplinit jalonul. Astea sunt nişte lucruri pe care eu nu le înţeleg. E în spațiul public această ideea cum că jalonul ar fi fost îndeplinit, că discuția cu privire la PNRR este inexistentă. (…) Nu există o astfel de asumpție că jalonul este îndeplinit altfel decât printr-o reformă cum a propus Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan”, a adăugat el.
CSM spune că măsurile propuse de ei nu presupun bani mai mulți, ci doar o redistribuire a bugetului deja alocat.
“La data de 12 noiembrie 2025, la iniţiativa preşedintelui României, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii au participat la Palatul Cotroceni, împreună cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la o întâlnire cu prim-ministrul Guvernului României şi liderii coaliţiei de guvernare, pentru discutarea de principiu a soluţiilor normative de modificare a statutului magistraţilor. Discuţiile nu au condus la o soluţie agreată de toţi participanţii, cu toate că reprezentanţii Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluţiile optime care să asigure o abordare echilibrată şi care să corespundă exigenţelor subliniate constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, afirmă CSM.
Concret, spune CSM, reprezentanţii Consiliului au propus ca şi pentru magistraţi, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluţie identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalţi beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluţie care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activităţii.
“Abordarea autorităţii judecătoreşti a fost şi rămâne raţională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situaţie pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri şi care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023”, explică CSM.
Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la asumarea de către instituţiile fundamentale ale statului a unui acord pentru Justiţie.
“Toţi reprezentanţii sistemului judiciar au exprimat susţinerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiţiei în statul de drept şi încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relaţia cu autoritatea judecătorească şi cooperarea instituţională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistraţii aflaţi în activitate, dar şi pentru responsabilitate şi colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR. Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti”, transmite CSM.
În ceea ce priveşte condiţionalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanţii sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condiţiile de pensionare a magistraţilor.
“În acest sens, modificările substanţiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit. Aşa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condiţiile de pensionare a magistraţilor, ci de invalidarea de către Curtea Constituţională a soluţiei fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor”, mai spune CSM.
În legătură cu acel acord pentru Justiţie, CSM neagă că acesta prevedea alocarea de resurse financiare suplimentare.
“În altă ordine de idei, contrar unor luări de poziţie exprimate în spaţiul public, măsurile de stabilitate pentru magistraţii aflaţi în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiţie şi Stabilitate Instituţională, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se referă la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate în cadrul schemelor de personal aprobate şi bugetate. Asemenea măsuri, susţinute şi anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluţie pentru eforturile deosebite pe care magistraţii le depun în activitate, în condiţiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete şi al imposibilităţii bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător. Consiliul înţelege pe deplin nevoia societăţii de echilibru şi, în acelaşi timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituţionale în a apăra garanţiile de independenţă ale justiţiei”, se încheie comunicatul CSM.
Miercuri, cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Cotroceni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, propunea un acord în şase puncte ca o măsură de depăşire a crizei din Justiţie generate de reforma pensiilor magistraţilor, precum şi plata unor “cote compensatorii” din banii necheltuiţi prin neocuparea posturilor vacante.
“Magistraţii care rămân în activitate susţin stabilitatea sistemului şi duc un volum disproporţionat de muncă. Recunoaşterea şi recompensarea echitabilă a efortului lor reprezintă o datorie instituţională, nu un privilegiu. Prin urmare, este necesar: recunoaşterea oficială şi publică a faptului că, în prezent, magistraţii aflaţi în activitate preiau un volum de muncă disproporţionat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante şi neocupate la nivelul instanţelor şi parchetelor, precum şi a faptului că această realitate afectează ritmul şi calitatea actului de justiţie şi conduce la o uzură profesională semnificativă; acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcţionate transparent către magistraţii care asigură efectiv funcţionarea instanţelor şi parchetelor”, se arăta în propunerea Instanţei supreme.
Urmărește-ne pe Google News
