Criza globală a poluării cu plastic, explicată. Țestoase înfometate, balene sufocate – prețul ascuns al pungii de plastic

Planeta se confruntă cu o criză gravă de poluare cu plastic, care afectează sănătatea animalelor și, posibil, și pe cea a oamenilor. Se pune întrebarea: poate fi curățată planeta de această poluare? Un articol The National Geografic explică.

Cum a apărut plasticul?

Plasticul obținut din combustibili fosili are puțin peste un secol de existență. Primul plastic complet sintetic a fost creat în 1907 de chimistul belgian Leo Baekeland. După cel de-Al Doilea Război Mondial, producția s-a accelerat masiv. Plasticul a revoluționat lumea modernă: de la medicină, la transport și explorare spațială, oferind un material ușor și durabil, se arată în articolul The National Geografic.

Dar comoditatea a dus la o cultură a „aruncatului”: 40% din plasticul produs anual este de unică folosință, iar majoritatea obiectelor (pungi, ambalaje) sunt folosite câteva minute, dar persistă în mediu sute de ani.

Unde este cea mai gravă situație?

Poluarea cu plastic este vizibilă mai ales în țările în curs de dezvoltare din Asia și Africa, unde sistemele de colectare a deșeurilor lipsesc sau sunt ineficiente. Dar și în țările dezvoltate, cu rate mici de reciclare, problema este serioasă.

Atât de răspândită este problema, încât ONU negociază un trat international pentru combaterea poluării cu plastic.

Cifre îngrijorătoare:

• Jumătate din tot plasticul produs vreodată a fost fabricat în ultimii 20 de ani.
• De la 2,3 milioane tone în 1950, producția a ajuns la 448 milioane tone în 2015 și se estimează că se va dubla până în 2050.
• Aproximativ 8 milioane de tone de plastic ajung anual în oceane, echivalentul a 5 saci de gunoi pe fiecare metru de coastă din lume.
• Unele tipuri de plastic pot rezista până la 400 de ani în natură.

Cum ajunge plasticul în oceane?

Majoritatea poluării marine provine de pe uscat, transportată de râuri. Odată ajuns în mare, plasticul poate fi purtat de curenți oceanici pe distanțe enorme. De exemplu, Insula Henderson, nelocuită, din Pacificul de Sud, este acoperită cu plastic provenit din SUA, Europa, Rusia, Japonia și alte regiuni.

Microplasticele și sănătatea umană

Sub acțiunea soarelui, vântului și valurilor, plasticul se fragmentează în microplastice (mai mici de 5 mm). Aceste particule sunt prezente peste tot: de la vârful Everestului, la Groapa Marianelor, în aer, apă și mâncare.

Microplasticele au fost detectate în sânge, plămâni și chiar în fecale. Se studiază intens efectele asupra sănătății umane, suspectându-se legături cu afecțiuni ale ficatului, plămânilor și sistemului reproducător.

Impactul asupra faunei

Milioane de animale mor anual din cauza plasticului. Peste 2.100 de specii, inclusiv pe cale de dispariție, sunt afectate. Aproape toate păsările marine ingerează plastic.

Cauzele morții includ încâlcirea în deșeuri (plase de pescuit, inele de six-pack) și înfometarea cauzată de stomacuri pline cu plastic.

Plasticul a fost ingerat și de animale terestre – elefanți, hiene, zebre, cămile, vaci – ducând la blocaje intestinale sau leziuni fatale.

Ce se poate face?

Odată ajuns în ocean, plasticul este aproape imposibil de colectat, mai ales microplasticele. Inițiative precum Mr. Trash Wheel din Baltimore, SUA, pot aduna deșeuri mari din apele interioare.

Soluțiile-cheie, potrivit cercetătorilor:

• Sisteme eficiente de colectare și reciclare;
• Regândirea designului produselor;
• Reducerea producției de plastic de unică folosință.