Creștere economică de doar 0,3% în primul semestru. Prognozele pentru România, la jumătate. Analiști: Măsurile de austeritate, continuate și în anii următori
Economia a avut o evoluție sub așteptări în prima jumătate a anului. Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,3%, în contextul în care unele ramuri importante, precum industria și comerțul, au înregistrat scăderi. În aceste condiții, analiștii avertizează că ținta de creștere economică de 2,5%, stabilită în legea bugetului de stat pentru 2025, nu mai poate fi atinsă și nu exclud că, pe finalul anului, să apară noi măsuri de austeritate.
Creșterea accelerată a prețurilor i-a făcut pe mulți să se gândească bine înainte să pună ceva în coșul de cumpărături. În vară, România a avut cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Scăderea consumului a dus, însă, și la încetinirea economiei.
Pe lângă comerț, și industria a avut un volum mai mic de activitate. Recent, unul dintre cele mai mari combinate siderurgice, din Hunedoara, a anunțat că se închide din cauza scumpirii energiei electrice și a importurilor. Și alte sectoare au înregistrat scăderi. Majorarea taxelor a fost una dintre principalele cauze, consideră economiștii.
Alexandru Bodislav, analist economic: Primul semestru a fost așa de slab ca performanță economică pentru că am avut de-a face cu efectele ordonanței trenuleț din decembrie 2024. (…) Mediul privat mare a frânat orice investiție, a amânat-o și acum este amânată pentru când economia își va reveni.
În primul semestru, Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,3%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică. În aceste condiții, analiștii avertizează că ținta de creștere economică pentru tot anul, de 2,5%, stabilită în legea bugetului de stat, nu mai poate fi atinsă. De aici și riscul să avem de suportat noi măsuri de austeritate.
Aurelian Dochia, analist economic: Cel mai probabil scenariu este acela că nu vom atinge ținta de deficit bugetar. Măsurile necesare pentru corecția deficitului vor trebui să fie amânate și continuate în 2026 și probabil că și în anii următori, în 2027. Dacă vom avea o creștere economică atât de mică cum se conturează acum, din păcate perspectivele de creștere a veniturilor, atât sub formă salarială, pensii ș.a.m.d. sunt diminuate.
Recent, și instituțiile financiare internaționale au revizuit, în scădere, prognozele de creștere economică pentru România.
Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere economică a României pentru anul acesta de la 3,3% la 1,6%. Comisia Europeană – de la 2,5% la 1,4%, iar Banca Mondială – de la 2,1% la doar 1,3%.
Construcțiile și zona IT&C sunt ramurile care au avut un aport pozitiv la creșterea economică din primul semestru, mai arată statisticile oficiale.

