Credincioșii musulmani sărbătoresc sfârșitul Ramadanului, luna sfântă a Islamului. Măsuri speciale de securitate la Ierusalim

Musulmanii din toată lumea celebrează sfârșitul Ramadanului, postul ținut de credincioși timp de o lună, de la răsărit până la apus. Zeci de mii de oameni s-au rugat în Marea Moschee de la Mecca și în jurul Pietrei Sfinte a Islamului.

Peste 120 de mii de credincioși s-au strâns și la Ierusalim, la Moscheea Al Aqsa, în mijlocul unor măsuri speciale de securitate. Și anul acesta, sărbătoarea are pentru mulți musulmani o semnificație aparte în contextul situației palestinienilor din Gaza. Ieșirea din post simbolizează și recunoștința, unitatea și compasiunea printre musulmani.

În 2023, tradiţia meselor de Ramadan a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.

„Iftar”, masa de Ramadan, are loc la musulmani la apusul soarelui în timpul lunii Ramadanului, după ce au fost îndeplinite toate ritualurile religioase şi ceremoniale”.

Marcând întreruperea postului, „el ia adeseori forma unor reuniuni sau a unor mese, consolidând legăturile familiale şi comunitare şi promovând întrajutorarea, solidaritatea şi schimburile sociale”, potrivit UNESCO.

În mai multe ţări musulmane, iftar este marcat în mod tradiţional prin mâncarea unei curmale – sau a unei măsline în Turcia -, însoţită de apă sau de ceai.

Reţetele mâncărurilor şi cele ale produselor de patiserie servite în timpul acestor mese variază foarte mult de la o regiune la alta.

Ramadanul este unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului

Ramadanul, unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului – alături de Shahada (mărturisirea credinţei), Salah (rugăciunea făcută de 5 ori pe zi), Hajj (pelerinajul la Mecca pe care fiecare musulman trebuie să-l facă măcar o dată în viaţă) şi Zakat (valoarea anuală pe care fiecare musulman cu posibilităţi o va da celor nevoiaşi).

Credincioşii musulmani consideră Ramadanul, care durează 29 sau 30 de zile, o lună de post, de pocăință și sacrificiu, iar punctul culminant îl reprezintă sărbătorirea timpului în care profetul Mahomed a primit revelaţia coranică.

Postul se ţine doar de la răsăritul la apusul soarelui, interval de timp în care credincioşii nu au voie să bea şi să mănânce absolut nimic. Însă odată cu apusul soarelui, până dimineaţa la răsăritul astrului zilei, credincioşiii au voie să mănânce şi să bea fără nicio restricţie.

În această perioadă, credincioşii musulmani sunt sfătuiţi să îşi reevalueze vieţile în lumina religiei islamice, să se împace cu cei care i-au supărat, să întărească legăturile de familie şi relaţiile cu prietenii şi să scape de obiceiurile rele.

Există anumite categorii de credincioşi care pot beneficia de o amânare sau de o scutire a respectării postului. Între acestea se numără: persoanele bolnave, femeile la menstruaţie, femeile însărcinate sau cele care alăptează, copiii mici, călătorii (atunci când parcurg distanţe mari) sau oricine hrăneşte cincizeci de săraci în fiecare zi a postului.

Ultimele 10 nopţi ale postului au o semnificaţie aparte, una dintre acestea, Laylat Al Qadr, este cea în care musulmanii cred că primele versete din Coran i-au fost relevate profetului Mohammed de către îngerul Jibraeel (Gabriel). Ramadanul se încheie cu Eid Al Fitr, una dintre cele mai importante sărbători islamice, care durează trei zile şi simbolizează purificarea de după încheierea postului.

„Oricine care nu a ţinut o zi de post din luna Ramadan fără o scuză reală sau boală, apoi chiar dacă ar ţine post un an întreg, nu ar compensa acea zi pierdută din Ramadan”.