Consiliul Europei cere statelor membre planuri naţionale de acţiune pentru siguranţa jurnaliştilor

Într-o declaraţie cu prilejul Zilei Libertăţii Presei, secretarul general al organizaţiei, Marija Pejcinovic Buric, arată că, pentru a proteja democraţia, statele trebuie să creeze „un mediu propice în care mijloacele de comunicare în masă pluraliste şi independente să poată funcţiona şi să-şi joace rolul esenţial de observatori critici”.

Aceasta înseamnă să poată cere guvernelor şi altor actori să dea socoteală pentru acţiunile lor, ceea ce implică să fie libere să comunice informaţii, să alimenteze dezbaterea publică şi exprimarea ideilor şi opiniilor „fără teama de represalii”.

De asemenea, trebuie ca „orice ameninţare sau atac la adresa jurnaliştilor” să fie condamnat de responsabilii politici, subliniază Pejcinovic Buric, care accentuează că discursul împotriva mijloacelor de comunicare este antidemocratic.

Secretarul general se referă la raportul anual publicat recent de Platforma pentru Siguranţa Jurnaliştilor şi Protecţia Jurnalismului, legată de Consiliul Europei, în care autorii constată deteriorarea libertăţii presei în unele ţări europene, în special în Rusia şi Belarus, care nu aparţin organizaţiei.

Pentru a face faţă acestei situaţii, acest organism paneuropean (46 de ţări membre), a cărui misiune este apărarea drepturilor omului şi a statului de drept, a elaborat o serie de instrumente şi doreşte ca ţările să dea prioritate punerii lor efective în aplicare.

De asemenea, în octombrie, va lansa o campanie de cinci ani pentru a îmbunătăţi protecţia jurnalismului şi a securităţii ziariştilor la nivel european şi care, potrivit lui Pejcinovic Buric, va fi o ocazie de a pune în practică standardele Consiliului Europei.

Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua mondială a libertăţii presei la 23 decembrie 1993, de către Adunarea Generală a ONU, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO din 1991.

Sursa: Agerpres