Condițiile de pace ale lui Putin, criticate de liderii lumii la summitul din Elveţia. Ursula von der Leyen: Este o rețetă pentru viitoarele războaie de agresiune

Liderii Italiei și Germaniei au respins cu fermitate termenii de încetare a focului stabiliți de Vladimir Putin, în timpul summitului de pace din Elveția, în timp ce cancelarul German a catalogat propunerea preşedintelui rus ca fiind o “pace dictatorială”, transmite BBC

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat planul președintelui rus drept „propagandă”, care sugerează efectiv că Ucraina „trebuie să se retragă din Ucraina”.

Cancelarul german Olaf Scholz l-a respins ca fiind o „pace dictatorială”.

Olaf Scholz: Ceea ce avem nevoie nu este o pace dictatorială, ci o pace echitabilă, justă, axată pe integritatea și suveranitatea Ucrainei. Și de aceea conferința de pace care are loc în Elveția este un prim pas important. Vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, a anunţat un ajutor de peste 1,5 miliarde de dolari pentru sectorul energetic, asistenta umanitara si securitate civila in Ucraina.

În draftul declarație care va încheia summitul se reafirmă integritatea teritorială a Ucrainei și respingerea fără echivoc a oricărei amenințări nucleare împotriva țării.

Vineri, Putin a afirmat că ar fi de acord cu o încetare a focului dacă Ucraina și-ar retrage trupele din patru regiuni pe care Rusia le ocupă parțial și pe care susține că le-a anexat.

Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat pentru BBC la summitul elvețian că nu va exista „niciun compromis în ceea ce privește independența, suveranitatea sau integritatea teritorială”.

Putin și-a dezvăluit termenii înainte de summitul de pacea în Ucraina, care are ca scop discutarea principiilor de bază pentru a pune capăt războiului.

Peste 90 de țări și instituții participă la eveniment. Este cea mai mare adunare pentru Ucraina de la începutul războiului.

Dar Rusia nu a fost invitată, iar China – un aliat cheie al Rusiei – nu participă, astfel încât așteptările privind un progres semnificativ în acest stadiu sunt scăzute.

Comentând propunerea preşedintelui Putin, Meloni a spus: „Nu mi se pare deosebit de eficient ca propunere de negociere să spui Ucrainei că trebuie să se retragă din Ucraina”.

Premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, l-a acuzat pe președintele rus de „narațiune falsă despre dorința sa de a negocia”.

El a adăugat că țările care ajută Rusia cu livrări de arme „sunt de partea greșită a istoriei”.

Ucraina prezintă deja reuniunea de la Bürgenstock ca fiind un succes, subliniind amploarea sa globală și numărul de țări reprezentate.

Zelenski a declarat că Ucraina a dorit să „dea o șansă diplomației” și să arate că „eforturile comune” pot opri războaiele.

Zelenski: Cred că vom fi martorii istoriei care se va scrie aici, la summit. Fie ca o pace justă să fie stabilită cât mai curând posibil.

Consilierul său, Yermak – o figură influentă în politica ucraineană – a sugerat că, atunci când un plan comun pentru discuții de pace va fi gata, acesta ar putea fi prezentat Rusiei.

“Credem că acest lucru se poate întâmpla la cel de-al doilea summit la nivel de lideri”, a spus el.

Putin a exclus deja orice fel de proces de pace în condițiile Ucrainei. Cele patru regiuni ucrainene din care vrea ca Ucraina să se retragă sunt doar parțial ocupate de Rusia, care susține că le-a anexat în 2022. Procesul de vot desfășurat atunci a fost denunțat în Ucraina și în Occident ca fiind un simulacru.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „înghețarea conflictului astăzi, cu trupe străine ocupând teritoriul ucrainean, nu este un răspuns”.

„De fapt, este o rețetă pentru viitoarele războaie de agresiune”, a spus ea.

Termenii lui Putin pentru o încetare a focului au fost catalogați de Ucraina drept „ofensatori pentru bunul simț”.

Țările participante urmează să adopte în mod oficial duminică o declarație care reafirmă integritatea teritorială a Ucrainei.

Liderii afirmă, de asemenea, că transportul maritim comercial în Marea Neagră și marea Azov este vital pentru securitatea alimentară globală.

În draftul declaraţiei se solicită, de asemenea, un schimb de prizonieri de război.

Summitul elvețian are loc după ce liderii G7 au convenit să folosească dobânzile din activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva forțelor rusești invadatoare.

Active în valoare de aproximativ 325 de miliarde de dolari (256 de miliarde de lire sterline) au fost înghețate de țările G7 și de UE după începerea războiului în Ucraina în februarie 2022. Dobânzile generate de aceste active se ridică la aproximativ 3 miliarde de dolari pe an.

Conform planului G7, aceste 3 miliarde de dolari vor fi folosite pentru a plăti dobânda anuală la un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, contractat pe piețele internaționale.

Banii nu sunt așteptați să sosească până la sfârșitul anului, dar sunt văzuți ca o soluție pe termen lung pentru economia Ucrainei.

Pe termen imediat, Ucraina spune că are nevoie urgentă de mai multe arme – în primul rând de sisteme de apărare aeriană pentru a combate atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, precum și de avioane de luptă F-16, care speră să înceapă să sosească încă din această vară.