Cifrele din buget arată presiuni mari pe datorie și nevoia de ajustări fiscale

Guvernul pare grăbit să aplice noi tăieri bugetare. De ce atâta grabă? Răspunsul stă în execuția bugetară pe primele 5 luni din 2025.

Cifrele cheie:

Deficit bugetar:
În perioada ianuarie–mai 2025, deficitul a ajuns la 64,2 miliarde lei, adică ~3,4 % din PIB. Deși suma e mare, proporțional, este aproape identică cu cea din 2024 (3,39 % vs. 3,41 %).

Venituri în creștere:
Totalul veniturilor bugetare a fost de 256 miliarde lei, în creștere cu +13,6 % față de aceeași perioadă din 2024. Cele mai mari contribuții:

• Dividende: +86 %
• Impozit pe salarii: +21 %
• Contribuții de asigurări sociale: +11,5 %

Consumul susține încasările:

• Accize: +17 %
• TVA: +2,3 % creștere lunară — un semnal că populația încă menține un consum relativ stabil.

Cheltuieli totale:
Statul a cheltuit 320 miliarde lei (+12,2 %). Cele mai mari categorii:

• Salarii și pensii: 71 miliarde lei
• Asistență socială: 106 miliarde lei
  Acestea însumează peste jumătate din cheltuielile curente.

Investiții în creștere, dar lent:

• Cheltuieli de capital: 40,6 miliarde lei (+7,3 %)
• Rambursări din fonduri UE și PNRR: peste 21 miliarde lei (+23 %)

Dobânzi în creștere:
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 22,9 miliarde lei în doar primul trimestru, în creștere cu +35 % față de 2024. Este un semnal de alarmă privind sustenabilitatea datoriei publice.

Ce înseamnă toate acestea:

Pozitiv:

• Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile, ceea ce arată un efort de colectare fiscală mai eficient.

Îngrijorător:

• Dobânzile cresc puternic și reduc spațiul bugetar pentru alte cheltuieli.
• Datoria publică devine tot mai scumpă de finanțat.

Investițiile:

• Se mișcă în direcția corectă, dar ritmul este lent.
• Absorbția fondurilor PNRR este vitală, dar persistă riscuri legate de întârzieri administrative.

Guvernul trebuie să echilibreze următoarele:

• Reducerea deficitului bugetar (ținta pentru 2025 este 7 % din PIB)
• Menținerea finanțării pentru cheltuieli sociale și investiții esențiale
• Controlul cheltuielilor cu dobânzile, care pun presiune tot mai mare pe buget

Fără ajustări fiscale sau tăieri de cheltuieli, riscul ca România să depășească țintele de deficit și să intre în procedura de „deficit excesiv” în cadrul UE este foarte real.