Chestiunea tezaurului BNR trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial, adusă în atenţia Uniunii Europene la o expoziţie găzduită de Parlamentul European

Expoziție despre tezaurul trimis la Moscova /Foto: Tudor Martalogu, Agerpres
5 martie 2024, 16:20 (actualizat 5 martie 2024, 16:24)

Banca Naţională a României aduce în atenţia Uniunii Europene chestiunea tezaurului în aur al României ajuns la Moscova în timpul Primului Război Mondial, prin expoziţia ”Tezaurul Băncii Naţionale a Românei, trimis la Moscova şi niciodată returnat – o datorie mai veche de un secol”, inaugurată marţi la sediul Parlamentului European, relatează Agerpres.

Obiectivul expoziţiei, organizată cu sprijinul eurodeputatului român Eugen Tomac (PPE), este de a aduce în atenţie unele din documentele, arhivele şi imaginile existente ce descriu privarea ilicită a României de tezaurul său naţional, depus în custodie la Moscova în timpul Primului Război Mondial.

Expoziţia, ce este deschisă până la 8 martie, îşi propune să sporească gradul de conştientizare în rândul decidenţilor de la nivelul Uniunii Europene cu privire la unele dintre priorităţile culturale ale UE ce trebuie să fie abordate în viitorul dialog bilateral cu Rusia, de îndată ce situaţia securităţii în Europa va fi stabilizată.

Sunt expuse 28 de planşe ce combină imagini integrate cu informaţii scrise şi capturi foto care sunt importante pentru tema expoziţiei. Imaginile au fost selectate în colaborare cu Banca Naţională a României.

În cadrul inaugurării expoziţiei, celor prezenţi le-au fost prezentate două cărţi ce ilustrează exact tema expoziţiei: ”Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova”, de Cristian Păunescu, publicată în 2020 la Bucureşti, şi ”Destinul Tezaurului României – Argumente din arhivele ruse”, de Ilie Schipor, publicată în 2023 la Bucureşti.

Îi mulţumesc Băncii Naţionale a României pentru că a acceptat propunerea de a organiza această expoziţie aici, în incinta Parlamentului European. A sosit momentul să spunem răspicat şi clar că România îşi doreşte tezaurul acasă. Rusia trebuie să înţeleagă că putem trăi în pace şi în siguranţă doar într-o lume guvernată de reguli, iar Rusia are obligaţia de a-şi respecta angajamentele asumate, chiar dacă ele s-au întâmplat acum un secol. Vă mulţumesc tuturor că sunteţi prezenţi astăzi aici. De asemenea, le sunt recunoscător tuturor colegilor din toate grupurile politice pentru că sunt prezenţi astăzi aici, pentru că este o acţiune în interesul României”, a declarat preşedintele PMP, Eugen Tomac, în intervenţia sa.

La rândul său, eurodeputatul Traian Băsescu (PPE) a ţinut să remarce că tezaurul cultural în mare parte a fost restituit în 1935 şi 1956, rămânând însă nerestituit tezaurul Băncii Naţionale.

Aş vrea să spun un lucru, pentru că adesea vorbim despre tezaur fără a realiza foarte bine despre ce instituţii vorbim. La vremea aceea, Banca Naţională era o instituţie privată, nu era instituţie a statului român, dar era deţinătoare a rezervei de aur şi rezervei de monedă a României. Nu vă ascund că problema tezaurului a fost un subiect abordat în discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele Putin la Moscova, ca de altfel şi problema transnistreană. Pentru dânsul, cele două probleme nu există şi v-aş putea spune că modul cum le expediază este ridicol pentru domnia-sa. De exemplu, la rugămintea mea de a da atenţie returnării tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, răspunsul preşedintelui Putin a fost ‘Noi nu găsim aşa ceva. Nu se găseşte’, ceea ce nu e adevărat. Ştiu precis unde este, cum e depozitat şi nici n-a fost valorificat în vreun fel. Este acolo, depozitat în hrubele Kremlinului, îmi permit să spun, şi deocamdată nu vor să-l returneze”, a afirmat fostul preşedinte al României.

El şi-a exprimat convingerea că tezaurul Băncii Naţionale aflat la Moscova va fi primit înapoi ”la un moment dat” nu foarte îndepărtat, ”momentul în care în Rusia s-ar putea să apară democraţia”.

Un regim ca al lui Vladimir Putin nu poate să ţină la nesfârşit. Rusia are deja 20 de ani de dictatură şi 20 de ani de ameninţare la adresa vecinilor. Toată politica lui Putin a fost o ameninţare către vecini. Deci, după părerea mea, nu va mai dura mult regimul lui Putin, chiar dacă va fi reales en fanfare peste câteva luni”, a subliniat Băsescu.

Eurodeputatul a notat că acesta este singurul caz internaţional în care rezerva monetară a unui stat şi obiectele sale de patrimoniu naţional sunt încredinţate spre păstrare unei alte ţări, cu documente de protocol şi garanţii de returnare, şi în care în final obligaţiile asumate prin semnătură sunt ignorate.

Prezent la eveniment, Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, a prezentat pe scurt demersurile făcute de România pentru recuperarea tezaurului Băncii Naţionale ajuns la Moscova.

Partea rusă a încurajat tot timpul trecerea tezaurului român, chiar şi a guvernului, pe teritoriul rus, cărora le promitea protecţie. Ce s-a întâmplat cu tezaurul Băncii Naţionale, cu peste 90 de tone de aur, dar şi cu cea mai mare parte a tezaurului artistic documentar, istoric şi numismatic al României? Ele au luat drumul Moscovei, la sosire transporturile au fost reinventariate, au fost semnate documente de predare-primire din partea României, a Băncii Naţionale, şi din partea Băncii de Stat a Imperiului Rus, care se obliga să restituie la momentul potrivit această rezervă. Nu s-a întâmplat acest lucru şi în curând în acei ani s-a dezlănţuit revoluţia bolşevică, condusă de Lenin, care a confiscat întregul tezaur românesc. Lenin a spus că acest tezaur va fi restituit primului guvern democratic din istoria României. Au trecut perioade lungi, România a reluat relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică. În 1934 şi 1935 a avut loc prima restituire a unei părţi a tezaurului naţional al României. Menţionez aici, mai cunoscute, documente de arhivă şi rămăşiţele pământeşti ale marelui domnitor Dimitrie Cantemir”, a menţionat reprezentantul BNR.

În 2003, România şi Federaţia Rusă au semnat un tratat prin care se constituia o comisie ce tratează problemele comune ale istoriei celor două ţări. ”Au fost mai multe întâlniri ale acestei comisii, dar rezultatele negocierilor, care au fost importante şi dificile, sunt puţin cunoscute de publicul românesc. Pot să spun şi subliniez cu mândrie că am reuşit la aceste negocieri, într-un document adoptat de ambele părţi, să se menţioneze citez ‘Partea rusă nu pune în discuţie veridicitatea documentelor prezentate de Banca Naţională’, respectiv documentele prin care se atestă că au primit tezaurul, ce cantitate şi faptul că îl vor returna României”, a afirmat Păunescu.

La inaugurarea expoziţiei au fost prezenţi, printre alţii, eurodeputaţii români Rovana Plumb, Corina Creţu, Maria Grapini şi Vlad Botoş, eurodeputatul lituanian Petras Austrevicius şi ambasadoarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Daniela Morari.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite