Această etapă vine în urma adoptării de către Consiliu, în cadrul Coreper, la 9 ianuarie, a două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (APEM) şi a Acordului comercial interimar (ATI) dintre ambele părţi. Aceasta este o etapă importantă în relaţia de lungă durată a UE cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay – care reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi parteneriate la nivel mondial pentru a diversifica comerţul şi a reafirma o ordine multilaterală bazată pe reguli, mai arată sursa citată.
Cele două acorduri dintre UE şi Mercosur, care au primit vot favorabil în Coreper (reunind ambasadorii statelor membre) la 9 ianuarie, vor trebui mai întâi să fie aprobate de Parlamentul European şi apoi vor putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu. Pentru ca APEM să intre în vigoare, acesta va trebui, de asemenea, să fie ratificat de toate statele membre ale UE.
Unul dintre obiectivele acordului UE-Mercosur este de a crea norme mai stabile şi mai previzibile pentru comerţ şi investiţii, prin norme mai bune şi mai stricte, de exemplu în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (inclusiv al indicaţiilor geografice), al standardelor de siguranţă alimentară, al concurenţei şi al bunelor practici de reglementare, scrie https://www.consilium.europa.eu/.
Comisia Europeană este angajată în discuţii în privinţa acestui acord încă din 1999, negocierile stagnând ani de zile, din cauza dosarului agricultură la nivelul Uniunii. Contestatarii acordului consideră că acordul cu blocul Mercosur va perturba agricultura europeană cu produse mai ieftine care s-ar putea să nu respecte neapărat standardele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susţinătorii săi, precum Germania şi Spania, dimpotrivă, acest acord va revigora o economie europeană aflată în dificultate, slăbită de concurenţa chineză şi de tarifele americane, mai notează AFP.
În ziua votului din Coreper, din 9 ianuarie, dar şi în zilele următoare, grupuri de fermieri au protestat în Franţa, Italia, Ungaria etc împotriva acordului UE cu Mercosur.
Anterior, la 18 decembrie 2025, cu o zi înainte de Consiliul European, mii de agricultori europeni au protestat la Bruxelles împotriva acordului de liber schimb UE-Mercosur, protest care a degenerat în confruntări cu poliţia şi acte de vandalism, conform presei belgiane şi AFP. Manifestanţii au incendiat pneuri şi au aruncat cu cartofi şi alte obiecte asupra forţelor de ordine, care au răspuns cu tunuri cu apă şi gaze lacrimogene.
La 19 decembrie 2025, în contextul participării la Consiliul European, preşedintele român, Nicuşor Dan, a precizat că România susţine Acordul Mercosur. “Da, noi susţinem, pentru că am avut în urmă cu, să zicem, trei-patru luni, tocmai în urma faptului că am avut discuţii cu agricultorii din România, am avut anumite rezerve, care au fost depăşite în urma discuţiilor. Nu am fost singurii care am avut tipul ăsta de rezerve, dar, cu titlu general, este foarte util pentru Europa, deci, pentru România, să deschidă, să aibă un acord comercial cu o piaţă aşa de mare cum este America de Sud”, a precizat preşedintele României, răspunzând la o întrebare a unui jurnalist, conform https://www.presidency.ro/.
În aceeaşi zi, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a solicitat preşedintelui Nicuşor Dan să analizeze mai profund Acordul Mercosur şi efectele acestuia asupra agriculturii din România, atrăgând atenţia că, în contextul actual al acordului, fermele mici şi mijlocii vor fi în reală dificultate şi fondurile europene şi naţionale vor fi pierdute.
“Fermierii români produc hrană de calitate, la preţuri accesibile, iar accesul acestora pe o piaţă comunitară atât de competitivă reprezintă cel mai bun argument. Nu vom putea păstra aceste rezultate în contextul actual al acordului; din contră, fermele mici şi mijlocii vor fi în reală dificultate şi fondurile amintite vor fi pierdute”, au mai precizat fermierii AAC într-un comunicat din 19 decembrie 2025.
La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, a anunţat, pe Facebook, la 9 ianuarie 2026, că a cerut la Bruxelles garanţii suplimentare pentru fermierii români şi menţinerea unei politici agricole comune echitabile şi că nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur. De asemenea, oficialul român a mai spus că a cerut ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea să fie suspendat, în situaţia în care se constată o depăşire a volumului de importuri în condiţii preferenţiale cu 5% faţă de media ultimilor trei ani sau în situaţia în care se constată o afectare a preţurilor cu mai mult de 5% faţă de media ultimilor trei ani.
Ministrul agriculturii a adăugat, în aceeaşi zi, că Partidul Social Democrat nu a fost împotriva acordului Mercosur, însă a solicitat garanţii pentru protejarea fermierilor şi procesatorilor români. “În momentul de faţă nu se face politică pe acest subiect. (…) Atâta timp cât într-o coaliţie de guvernare sunt patru partide politice, când un ministru al unui partid care face parte din această coaliţie a respins un memorandum, nu l-a respins pentru a da un vot împotrivă, ci pentru a completa şi negocia la nivelul Comisiei Europene de către ambasadorul care reprezintă statul român pentru a include aceste garanţii pentru fermierii şi producătorii şi procesatorii români. Acest lucru s-a întâmplat”, a susţinut Florin Barbu, la Antena 3, la 9 ianuarie.
Tot la 9 ianuarie, preşedintele Nicuşor Dan a declarat că România a votat, în cadrul Coreper, în favoarea Acordului UE-Mercosur, după ce s-au negociat, alături de alte state europene, elemente suplimentare de protejare a producătorilor români şi europeni, cu precădere în sectorul agricol. “Prin acest acord, care va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, ţările europene îşi cresc prezenţa într-o regiune comercială importantă, iar România va avea astfel oportunitatea de a exporta produse scutite de taxele vamale ridicate care erau aplicate până în prezent”, a scris şeful statului, pe reţeaua X.
“Pentru sectoarele agricole sensibile, am obţinut, în urma discuţiilor succesive cu omologii europeni, o serie de concesii importante faţă de forma iniţială a acordului. Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate şi dispozitive mecanice şi electrice, produse metalice, materiale textile”, a mai explicat preşedintele la 9 ianuarie. Totodată, conform şefului statului, noul acord va genera şi creşterea exporturilor de servicii din România către Mercosur şi va spori accesul ţării noastre la materii prime critice, un aspect esenţial din perspectivă strategică, pentru că se reduce astfel dependenţa de alte surse care pot folosi această dependenţă ca instrument de presiune politică.
La 12 ianuarie, Federaţia sindicală din agricultură şi industria alimentară AGRO-STAR 2022 a solicitat Comisiei şi Parlamentului să nu continue procedura de aprobare a Acordului comercial UE-Mercosur, avertizând că forma actuală a documentului expune lucrătorii şi sectorul agricol la dumping social şi concurenţă neloială, în lipsa unor garanţii şi mecanisme eficiente de protecţie.
Conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a decis, la 13 ianuarie, să sprijine Acordul de liber schimb UE-Mercosur, susţinând, astfel, decizia luată de Asociaţia Europeană a Camerelor de Comerţ (Eurochambres) în 2024. CCIR subliniază faptul că acordul nu se referă doar la agricultură, ci prevede liberul schimb şi eliminarea treptată a peste 90% din taxele vamale dintre cele două blocuri economice, creând o piaţă nouă pentru produsele europene şi româneşti.
În data de 13 ianuarie 2026, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că instrucţiunile pentru reuniunile Coreper (la nivel de ambasadori) sunt transmise de MAE pe baza elementelor de poziţie trimise de instituţia cu atribuţii în domeniul respectiv, conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene şi a participării României la deciziile UE. MAE a mai precizat că Parlamentul României trebuie să adopte legea de ratificare a Acordului UE – Mercosur.
La 8 ianuarie 2026, lemonde.fr scria că Italia pare pregătită să se alăture taberei pro-Mercosur, alături de Germania, Olanda, Spania şi ţările scandinave, punând capăt, practic, ultimelor speranţe ale Parisului de a forma, împreună cu Polonia, Ungaria şi Austria, o minoritate de blocare.
Conform reuters.com, Austria, Franţa, Ungaria, Irlanda şi Polonia au votat împotrivă la reuniunea Coreper din 9 ianuarie, în timp ce Belgia s-a abţinut.
În Franţa, unul dintre principalii oponenţi, acordul UE-Mercosur se confruntă cu o opoziţie din partea tuturor forţelor politice, precum şi din partea principalelor sindicate agricole. Principala critică se referă la riscul unui aflux masiv de produse sud-americane, în special de carne de vită, ceea ce este considerat o concurenţă neloială pentru fermierii francezi, scrie lemonde.fr.
Discuţiile dintre Uniunea Europeană şi Mercosur privind încheierea unui acord de liber schimb fiind în curs, în prezent între cele două părţi funcţionează un Acord comercial interimar, adoptat de Comisia Europeană în septembrie 2025. Alături de Acordul comercial interimar, tot în septembrie a fost adoptat şi Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA), potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu/.
În 17 decembrie 2025, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind un regulament de punere în aplicare a clauzei de salvgardare bilaterale din Acordul de parteneriat UE-Mercosur şi din Acordul comercial interimar UE-Mercosur în ceea ce priveşte produsele agricole. Regulamentul stabileşte modul în care UE poate suspenda temporar preferinţele tarifare pentru importurile agricole din Mercosur, în cazul în care aceste importuri prejudiciază producătorii din UE. Acesta se bazează pe instrumentele de salvgardare existente ale UE, dar introduce proceduri mai rapide şi factori declanşatori mai simpli pentru a proteja fermierii din UE. Regulamentul se va aplica Acordului comercial interimar de la intrarea sa în vigoare şi va continua să se aplice şi după eventuala intrare în vigoare a Acordului de parteneriat UE-Mercosur.
Mercosur este al zecelea partener ca mărime al UE în comerţul cu bunuri. În 2024, valoarea schimburilor comerciale ale UE cu Mercosur a fost de peste 111 miliarde de euro. Exporturile au ajuns la 55,2 miliarde de euro, iar importurile la 56 de miliarde euro. Peste 80% din fluxul comercial a fost între UE şi Brazilia. Principalele bunuri importate de UE din ţările Mercosur sunt produsele agricole, produse minerale, celuloză şi hârtie, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.
Mercosur este piaţa comună sudică – un bloc comercial sud-american înfiinţat în 1991. Membrii săi sunt Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, dar calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur. Acest protocol este în curs de ratificare de către parlamentele ţărilor Mercosur, conform https://www.mercosur.int/.
Urmărește-ne pe Google News
