Cele mai vechi şi valoroase fotografii din Ţările Române sunt expuse la Biblioteca Academiei. Portretele lui Bălcescu, Creangă, Caragiale, panorame ale Bucureştiului, realizate cu tehnicile epocii

Camelia Csiki, jurnalist TVR: Prima fotografie atestată din Ţările Române datează din 1848 şi a fost realizată de Carol Popp de Szathmari: îl înfăţişează pe Cupidon fără brațe. El a marcat însă şi istoria fotografiei mondiale pentru că a realizat primele fotografii de război din lume, pe frontul din Crimeea, în 1854.

Patru dintre primele fotografii de război din lume realizate de Carol Popp de Szathmari pot fi admirate în expoziţia de la Biblioteca Academiei Române. La un an după ce le-a realizat, Szathmari era să piardă această recunoaştere.

Dragoș Andriana, curatorul expoziţiei, lector al Universităţii de Artă: A fost trimis de către Curtea Regală din Anglia un fotograf oficial și s-a făcut un mare tam-tam că sunt primele fotografii, după care s-a recunoscut meritul lui Szathmari.

Cupidonul lui Szatmari este o calotipie, o imagine realizată cu ajutorul primei tehnici de fotografiere, inventate la 1839, împreună cu fotografia realizată cu hârtie sărată şi dagherotipia.

Pentru ca vizitatorul să înţeleagă tehnicile fotografice a fost expusă celebra dagherotipie care-l înfăţişează pe Nicolae Bălcescu, unica imagine rămasă cu el. Dagherotipia păstra imaginea perfectă, dar nu se putea multiplica, aşa că destul de repede s-a inventat o nouă tehnică: colodiu umed. Prin această tehnică, s-au păstrat imaginile lui Ion Luca Caragiale, a familiei sale şi a Cellei Delavrancea.

Dragoș Andriana, curatorul expoziţiei, lector al Universităţii de Artă: Au încercat cu tot felul de substanțe, de la miere, la albuș de ou. Au reușit în 1851 cu această substanță, colodiu umed, folosită la izolarea rănilor în războaie. Tehnica aceasta s-a folosit în secolul al XIX-lea, până la sfârșit, unde s-a inventat ultima tehnică, așa-numita placă uscată. Marele avantaj a fost că plăcile au început să se fabrice industrial, până atunci fotografii își fabricau singuri plăcile și mergeau pe teren cu un cort și ajutoare.

O altă tehnică folosită în epocă a fost ferotipia. Prin această metodă ne-a rămas imaginea lui Ion Creangă, imortalizată pe metal.

Vizitatorii pot admira în expoziţie şi imagini unicat din timpul Războiului de Independenţă sau cele dintâi panorame ale Bucureştiului, ce surprind începutul urbanizării Capitalei.

Expoziţia va fi deschisă până pe 16 septembrie, iar intrarea este liberă.