Ce efecte economice are războiul asupra economiei Federației Ruse

În ultimii 3 ani, economia Rusiei a sfidat previziunile pesimiste și a continuat să înregistreze creștere, dar acest avans are un preț ridicat. Susținută de cheltuieli guvernamentale masive și de un complex militar-industrial în expansiune, economia se confruntă acum cu semne clare de încetinire și dezechilibre structurale.

În 2022, PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,1%, în 2023, a crescut cu 3,6%, iar pentru 2024 este estimată o creștere de 4%, cifre impresionante chiar și pentru economii emergente.

Cu toate acestea, această creștere este artificială, bazată pe cheltuieli guvernamentale uriașe. În perioada 2022-2024, stimulii fiscali au depășit 10% din PIB, iar creditele subvenționate au ajuns la 15 trilioane de ruble (aproximativ 150 miliarde de dolari).

Cifrele nu spun toată povestea. Industria de Apărare a devenit principalul motor al Economiei. Producția de vehicule blindate s-a dublat, iar fabricile de muniție au crescut producția de 5 ori. Pare un tablou perfect, nu-i aşa? Ei, bine, nu este.

În același timp, sectorul civil suferă: agricultura pierde din avânt, industria extractivă este afectată de scăderea prețurilor hidrocarburilor, iar comerțul cu amănuntul începe să încetinească.

În pofida acestor cifre, semnele de slăbiciune economică devin tot mai evidente:

· Inflația a atins aproape 9% de la începutul lui 2024, iar dobânda de referință a urcat la 21%, fără a reuși să tempereze creșterea prețurilor.
· Rubla s-a depreciat cu 25%, din cauzA cererii crescute de valută pentru importuri.
· Forța de muncă este insuficientă: rata șomajului a ajuns la un minim istoric de 2,3%, iar 1,6 milioane de locuri de muncă sunt neocupate.

În plus, resursele statului sunt tot mai limitate. Fondul Național de Bunăstare a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2008, cu doar 31 miliarde de dolari disponibili. Veniturile fiscale au crescut, dar sunt imediat absorbite de cheltuielile curente, fără a lăsa loc pentru investiții de viitor. Aşadar, războiul are un cost mare, uman şi financiar.

Vă reuşi Rusia să reziste?

Pe termen mediu, nu, anul acesta de exemplu, 40% din bugetul federal va fi alocat apărării și securității, ceea ce înseamnă cheltuieli de peste 8% din PIB – un nivel comparabil cu perioada Războiului Rece.

Deși guvernul prevede reduceri ale acestor cheltuieli în 2026-2027, este puțin probabil ca sectorul militar-industrial să accepte tăieri fără rezistență.

Între timp, fondurile pentru educație, sănătate și infrastructură sunt stagnante sau în scădere, iar serviciile sociale sunt subfinanțate. Aceste dezechilibre pot duce la tensiuni sociale, mai ales că beneficiarii direcți ai cheltuielilor de război – soldații și angajații din industria de apărare – sunt favorizați în detrimentul altor categorii sociale.

Până acum, potrivit unor estimări, acest război a avut un cost total de peste 1 Trilion de dolari. Adică 1.000 de miliarde de dolari la niveL global.

De ce la nivel global?

Pentru că efectele lui s-au simţit de la Kiev, la Washington, Bucureşti şi până în Asia. A creat instabilitate economică, inflaţie, crize alimentare. Nu este doar despre Ucraina, este despre noi toţi. Trebuie să suportăm un cost nu pentru că Ucraina este în război, ci pentru că Puțin se hotăra acum 3 ani să rescrie istoria şi să aducă tancurile în Europa ca să instituie imperiul fricii. Libertatea are un cost, uneori prea mare, însă la final costul libertăţii este cu siguranţa mai mic decât cel al fricii şi terorii.